Curtea Constituţională a României (CCR) a decis, marţi, că Legea privind privind statutul judecătorilor şi procurorilor (303/2004) conţine unele dispoziţii neconstituţionale în timp ce alte articole respectă legea fundamentală. Judecătorii CCR au discutat două contestații depuse de PNL și Înalta Curte de Casație și Justiție.
Președintele CCR, Valer Dorneanu, a precizat că în ceea ce priveşte prevederile referitoare la atribuţiile preşedintelui României în numirea şefilor din justiție au fost admise obiecţii care privesc ”mai buna definire a împărţirii atribuţiilor între CSM şi preşedintele României”.
Ulterior, CCR a emis un comunicat în care menționează ce articole au fost declarate constituționale și ce articole nu corespund legii fundamentale. A fost declarat neconstituțional un alineat potrivit căruia președintele și vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) sunt numiți de președintele României, la propunerea Consliului Superior al Magistraturii (CSM). A fost declarată neconstituțională prevederea potrivit căreia președintele României nu poate refuza numirile în funcție. Parlamentarii PSD și ALDE au modificat legea în vigoare, care prevede că Preşedintele României nu poate refuza numirea în aceste funcții de conducere decât motivat, aducând la cunoştinţa CSM motivele refuzului. Atunci când CCR va face publică motivarea deciziei vom afla și dacă respingerea s-a bazat pe motive de fond (au fost încălcate atribuțiile președintelui) sau pe motive de formă (a fost încălcat principiul bicameralismului).
Ce se întâmplă
cu erorile judiciare
Potrivit lui Dorneanu, CCR cere, printre altele, de redefinirea erorii judiciare şi a relei credinţe, dar şi a gravei neglijenţe. Astfel, a fost declarat neconstituțional un alineat care prevede că ”există eroare judiciară atunci când, în înfăptuirea actului de justiție se determină o desfășurare greșită a unei proceduri judiciare și prin aceasta se produce o vătămare a drepturilor ori intereselor legitime ale unei persoane”. Un alt alineat declarat neconstituțional prevede că ”există gravă neglijență atunci când judecătorul sau procurorul în exercitarea funcției, din culpă, nesocotește normele de drept material sau procesual, determinând o eroare judiciară”. Judecătorii CCR au respins și soluția găsită de parlamentari privind pedepsirea magistraților. ”După ce prejudiciul cauzat de o eroare judiciară a fost acoperit de stat, Ministerul Finanțelor Publice se întoarce în mod obligatoriu, pe cale judiciară împotriva procurorului sau judecătorului care a determinat eroarea judiciară”, este una din prevederile declarate neconstituționale.
Printre prevederile respinse se află și cea referitoare la verificarea relațiilor dintre magistrați și serviciile secrete de către comisiile parlamentare pentru controlul serviciilor de informații. În schimb, rămâne valabilă verificarea făcute de către CSAT, prevăzută și de legea în vigoare.
De asemenea, CCR a respins o prevedere potrivit căreia judecătorii și procurorii pot deveni membri ai Guvernului. A fost declarată neconstituțională și prevederea potrivit căreia la vechimea în muncă a unui magistrat se ține cont și de perioada în care a fost ministru al Justiției. Judecătorii CCR au respins și un articol care le interzice magistraților cumulul de pensii, sau cumulul pensiei cu salariul.
Pași procedurali
Pentru ca o decizie a CCR să aibă putere juridică, motivarea hotărârii trebuie publicată în Monitorul Oficial. Potrivit legii de organizare a CCR, există un termen de maximum 30 de zile în care trebuie redactat acest act. Ulterior, se intră în termenul constituțional, potrivit căruia Parlamentul are la dispoziție 45 de zile pentru a pune articolele respinse în acord cu decizia CCR.
PNL susţine că decizia CCR confirmă luările de poziţie ale parlamentarilor liberali şi demonstrează ”falsitatea” susţinerilor PSD – ALDE cu privire la ”soliditatea” soluţiilor legislative propuse.
