2.3 C
București
joi, 26 decembrie 2024
AcasăPoliticăCâștigătorii și perdanții referendumului

Câștigătorii și perdanții referendumului

Președintele PSD Liviu Dragnea nu a ieșit la declarații după finalizarea referendumului, evitând să dea vreo explicație pentru prezența redusă la urne. În perioada anterioară votului, Dragnea afirmase de mai multe ori că susține modificarea Constituției în sensul definirii căsătoriei drept uniunea dintre un bărbat și o femeie și nu între soți, cum este în prezent. În schimb, dumincă seara, la sediul PSD a ieșit să dea declarații doar Codrin Ștefănescu, secretar general adjunct. Ștefănescu este omul pe care PSD îl scoate la înaintare în situațiile delicate, când alți lideri evită să vină în fața opiniei publice. Ieri, Liviu Dragnea nu a venit la Camera Deputaților, delegându-și atributele de președinte către vicepreședintele Florin Iordache.

Dincolo de eschivele președintelui PSD, una dintre cauzele absenteismului este tocmai modul în care se desfășoară viața internă a acestui partid. La ședința conducerii PSD în care i s-a acordat sprijin politic, Dragnea a fost pus în fața unui sondaj de opinie în care avea doar 4% cotă de încredere. Dragnea a refuzat să facă un pas înapoi, presându-i pe adversarii săi să îl păstreze președinte. Mulți dintre cei care semnaseră pentru demiterea lui Dragnea și-au retras semnăturile, de teama represaliilor (adică pierderea fondurilor guvernamentale). Dar au plecat acasă deciși să nu îl mai susțină pe liderul PSD. Exemplul cel mai vizibil de boicot a fost organizația București, unde prezența a fost de 15%, sub media națională de 21%. Primarul Capitalei, Gabriela Firea, nu a dat nicio informație referitoare la exercitarea sau nu a votului la referendum. După referendum, Robert Negoiță, primarul sectorului 3, un apropiat al Gabrielei Firea, a ieșit la atac, afirmând că  nicio persoană care este ruptă de realitatea comunităţii, care nu îi înţelege problemele concrete şi care nu are capacitatea de a prioritiza rezolvarea acestor probleme nu va putea fi cu adevărat un lider. ”Nu pot să nu mă gândesc şi să nu mă întreb: câte, dar câte lucruri necesare şi utile pentru cetăţeni nu s-ar fi putut face cu cele peste 40 de milioane de Euro? Bani cheltuiţi în această activitate de weekend pe care o numim referendum”, adaugă primarul sectorului 3, care are datorii uriașe la bugetul de stat.

 

 

Ludovic Orban, contestat

Nici în PNL nu este liniște, după ce liderul partidului, Ludovic Orban, a susținut pe față modificarea Constituției. Alina Gorghiu, Adriana Săftoiu, Cătălin Predoiu, Mihai Voicu, Iulia Scântei, Mara Calista și Cezar Preda au postat pe Facebook, un mesaj comun împotriva conducerii PNL. ”Conducerea PNL a aruncat partidul într-o nouă aventură și către un nou eșec politic care ne-a rupt de 70% din electoratul liberal. Conducerea PNL nu unește, ci dezbină. Nu modernizează, ci propune o politică retrogradă”, afirmă semnatarii.  Deputatul Ovidiu Raețchi a declarat că partidul trebuie să își ceară scuze față de publicul laic liberal și a propus  elaborarea unei moțiuni liberale, care să contrabalanseze pozițiile conservatoare.

Orban a replicat că el și-a exercitat dreptul de vot în favoarea familiei tradiționale, fără a impune o conduită colegilor de partid. El s-a arătat mirat că fostul preşedinte interimar al PNL, Alina Gorghiu, are această poziţie publică, în condiţiile în care ”protocolul cu Coaliţia pentru Familie a fost semnat în mandatul de preşedinte al doamnei Gorghiu, iar doamna Gorghiu s-a manifestat în perioada precampaniei din 2016 în favoarea familiei tradiţionale”. Fostul preşedinte al PNL Alina Gorghiu a negat, ieri, că ea ar fi semnat în 2016 protocolul cu reprezentanţii Coaliţiei pentru Familie. Ea a publicat ultima fila a documentului, în care apar semnăturile lui Ilie Bolojan şi a lui Gheorghe Falcă.  Ludovic Orban a adăugat că i se pare ”ciudată” şi poziţia lui Cezar Preda, ”care vrea să fie liderul unei facţiuni creştin-democrate în interiorul PNL”. ”Eu sunt creștin, nu cretin”, a replicat Preda, coborând nivelul dezbaterii.

Ședința de ieri a Biroului Executiv al PNL a fost una tensionată. Orban, i-a criticat pe contestatari, susţinând că „nu mai înghite un astfel de comportament” şi a avertizat că „va da cu bâta” şi că va aplica statutul partidului, au declarat surse politice. Deocamdată, una din țintele opozanților lui Orban pare să fie secretarul general al PNL, Robert Sighiartău, membru al cultului penticostalilor, unul din artizanii poziționării PNL.  

 

USR, pe val

Referendumul are și un câștigător politic cert – USR, singura formațiune care s-a opus pe față modificării Constituției. Pentru prima dată, televizunile de știri au deschis seria reacțiilor imediat după încheierea urnelor cu USR (tradiția este ca liderii partidelor să intre în direct în funcție de numărul de voturi obținute). În plus, USR a avut observatori în 12.000 de secții de votare, efectuând o numărătoarea paralelă.  Rămâne de văzut dacă sprijinirea boicotului va ajuta electoral USR. Formațiunea a strâns semnături pentru un referendum privind modificarea Constituției, în sensul eliminării persoanelor condamnate penal. USR nu are, însă, suficienți parlamentari pentru a obține aprobarea demersului în Parlament. Până la alegerile europarlamentare de anul viitor mai sunt șapte- opt luni iar pesajul politic se poate schimba.

 

 

Referendum invalidat

 

Prezenţa la vot la referendumul pentru redefinirea familiei în Constituţie a fost de 21,10%, fiind invalidat pentru că nu a fost îndeplinit covrumul de 30%. Din totalul de voturi exprimate, 91,56% au fost „Da”, 6,47% au fost „Nu”, iar restul au fost nule, a anunţat ieri preşedintele Biroului Electoral Central, Marius Ionel Ionescu, după centralizarea proceselor verbale din toate secțiile de votare. 

 
Preşedintele Biroului Electoral Central a anunţat, ieri după-amiază, că a fost finalizat procesul de centralizare a voturilor în toate cele 19.040 de secţii de votare organizate pentru referendum. 

Din cei 18.279.011 de alegători, s-au prezentat la urne 3.857.308, reprezentând 21,10%. Din totalul voturilor valabil exprimate, 3.531.732, adică 91,56%, au fost voruri „Da”, 249.412, adică 6,47% au fost voturi „Nu”, iar 76.111, adică 1,97% au fost voturi nule. 

Din totalul persoanelor cu drept de vot de 18.028.142, au participat la referendumul din weekend 3.778.716. Dintre acestea, 3.461.581, însemnând 91,61% din numărul participanţilor, au votat „Da”, 242.671, însemnând 6,42% din numărul participanţilor, au votat „Nu”, iar restul de 74.414 de voturi (1,97%) au fost nule.

 

Mesajele CpF și BOR

 

Coaliţia pentru Familie (CpF) a anunţat, ieri, dizolvarea Comitetului de initiativă pentru revizuirea articolului 48 din Constituţie şi le-a mulțumit  celor care s-au prezentat la vot. Demersul acestei organizaţii a stat la baza referendumului din acest weekend, care nu a reuşit să strângă numărul necesar de voturi pentru a fi validat. Reprezentanţii Coaliţiei pentru Familie au dat vina, pentru eşecul de la referendum, pe boicotul partidelor politice și pe Guvern pentru că a dat dovadă de „incapacitate” în a informa românii cu privire la legea ce urma a fi modificată sau cu privire la întrebarea de pe buletinele de vot.

Patriarhia Română îndeamnă, în urma invalidării referendumului, la unitate spirituală şi la apărarea în continuare a familiei şi mulţumeşte celor aproape patru milioane de cetăţeni români care au răspuns pozitiv prin participarea lor la vot. ”Cu prilejul referendumului, Biserica Ortodoxă Română şi-a împlinit misiunea ei civică şi morală în spaţiul public, unde a afirmat şi apărat identitatea şi valoarea familiei ca instituţie umană creată şi binecuvântată de Dumnezeu. În acest sens, mulţumim celor aproape patru milioane de cetăţeni români care au răspuns pozitiv prin participarea lor la vot”, au transmis reprezentanţii Patriarhiei Române.

Romulus Georgescu
Romulus Georgescu
Romulus Georgescu, sef departament Economie
Cele mai citite

Efectul Schengen: Prețurile locuințelor din zonele de graniță explodează

Intrarea României în spațiul Schengen cu frontierele terestre, de la 1 ianuarie, aduce schimbări și pe piața imobiliară, în special în zonele de graniță....

Schengen 2025: România desființează peste 30 de puncte de frontieră, de la 1 ianuarie 2025

România se confruntă cu o migrație ilegală, având în vedere poziția sa geografică, la confluența dintre Orient și Occident Începând cu prima zi a anului...

România deschide ușa șoferilor non-UE: străini angajați pe Uber sau Bolt, din 2025

Germania a adoptat un model similar în primăvară, permițând susținerea examenului de calificare în 8 limbi, inclusiv română, ca răspuns la criza forței de...
Ultima oră
Pe aceeași temă