Actul normativ care stă la baza întregii legislații penale a fost aprobat de Parlament în numai trei zile, fără o dezbatere reală și fără ca PSD și ALDE să țină seama de amendamentele opoziției. Comisia condusă de Florin Iordache (PSD) s-a reunit luni, Senatul a votat proiectul marți, iar Camera Deputaților l-a aprobat miercuri, în calitate de for decizional. PNL, USR şi PMP au anunţat că au depus o sesizare la Curtea Constituţională (CCR) cu privire la modificările făcute la Codul penal, spunând că au fost atacate peste 30 de articole modificate.
Prin noul Cod Penal, abuzul în serviciu a fost redefinit: se consideră abuz doar dacă se obține folos pentru sine, membri de familie sau afini, și s-a introdus pragul minimal echivalent cu salariul minim brut, în prezent de 1.900 lei. În plus, s-a redus pedeapsa cu închisoarea și s-a eliminat interdicția de a ocupa o funcție publică. La pachet cu Liviu Dragnea, condamnat la 3 ani și 6 luni pentru abuz în serviciu (decizia nu este definitivă), vor scăpa și alți demnitari. O spune chiar procurorul general Augustin Lazăr, care invocă un studiu de impact realizat de Ministerul Public. „În ultimii patru ani, au fost trimiși în judecată 2.099 de inculpați, funcționari publici, aleși locali, județeni la nivel central, pentru comiterea unor fapte de abuz în serviciu. Am căutat printre acești inculpați, să vedem dacă vreunul dintre ei a comis faptele pentru sine sau pentru rude. Nu am găsit niciun caz“, a explicat Lazăr. Și asta pentru că demnitarii implicați folosesc „un mod de operare mai sofisticat“. „Presupune mereu folosirea unor terți, paravan, oameni de paie, care primesc foloasele respective și dispar după acel paravan“, a declarat Augustin Lazăr. „Ar rezulta că cei 2.099 de inculpați ar fi achitați, iar prejudiciul de 4 miliarde lei nu ar mai fi recuperat“, a concluzionat procurorul general.
Articole pentru demnitari
Mai mult, dispozițiile articolului privind abuzul în serviciu nu se aplică în cazul elaborării, emiterii și aprobării actelor adoptate de Parlament sau Guvern. Termenul de prescripție pentru mai multe infracțiuni, printre care și abuzul în serviciu, a fost redus de la 8 ani la 5 ani de zile. A fost adoptat un amendament PSD–ALDE care prevede că, dacă cei acuzați de abuz în serviciu și de alte infracțiuni de corupție achită integral prejudiciul, limitele pedepsei se înjumătățesc.
De asemenea, neglijența în serviciu a fost total eliminată din Codul Penal, fiind abrogat un articol potrivit căruia „încălcarea din culpă de către un funcţionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă“.
Confiscarea extinsă nu se mai supune pentru cazul infracțiunilor de spălare de bani și constituire de grup infracțional organizat. Achitarea integrală a prejudiciului în cazul unei serii întregi de infracțiuni – printre care și cele de corupție sau asimilate celor de corupție (cum ar fi delapidarea sau abuzul în serviciu) – va constitui circumstanță atenuantă. Achitarea prejudiciului atrăgea reducerea pedepsei la jumătate.
Dacă un funcționar public se referă la un suspect ca și cum ar fi deja condamnat, va fi pedepsit cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Dezvăluirea, fără drept, de informaţii dintr-o cauză penală, atunci când această interdicţie este impusă de legea de procedură penală, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă. Dacă fapta este săvârșită de un magistrat sau de un reprezentant al organului de urmărire penală, pedeapsa se majorează cu jumătate.
Cum este definit un grup infracțional
S-a modificat definiția grupului infracțional organizat. Acum, pentru a fi catalogat în acest fel trebuie să fie grup structurat, format din cel puțin trei persoane, să existe pentru o perioadă de timp și să acționeze coordonat în scopul obținerii unui beneficiu material. Membrii grupului trebuie să aibă roluri prestabilite și grupul să nu fie format ocazional.
PSD și ALDE au redus termenele pentru acordarea eliberării condiţionate. Astfel, pentru pedepsele mai mici de 10 ani, eliberarea condiţionată se dispune după executarea a jumătate din pedeapsă (în loc de două treimi), iar pentru condamnaţii care au împlinit 60 de ani eliberarea se dispune după executarea doar a unei treimi din durata pedepsei (în loc de jumătate).
În ceea ce privește favorizarea infractorului, definiția infracțiunii a fost schimbată. Nu se mai consideră favorizarea infractorului dacă fapta a fost săvârșită de un afin până la gradul II și dacă este vorba de emitere de acte normative.
Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii acesteia. De menționat că în 2002, atunci când a fost emisă ordonanța de înființare a PNA, denunțătorii primeau reducerea pedepsei la jumătate. În 2009, Guvernul PDL-PSD a introdus eliminarea totală a pedepsei. Comisia Iordache a menținut-o, adăugând un termen de un an de zile pentru denunțuri.
