Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat miercuri seara că declanşează procedura de revocare a procurorului general Augustin Lazăr. La fel ca în cererea de revocare a Laurei Codruța Kovesi din fruntea DNA, Toader a prezentat o listă cu 20 de capete de acuzare.
Ministrul Justiţiei a enumerat ca prim punct faptul că Augustin Lazăr a susţinut că evaluarea Laurei Codruţa Kovesi a fost lipsită de temei. Printre altele, Toader a afirmat că Lazăr acesta a fost numit de preşedinte fără evaluare, la propunerea ministrului Raluca Prună, dosarul conţinând însă o rezoluţie de clasare ce îl viza pe Klaus Iohannis. În schimb, fostul ministru al Justiţiei Raluca Prună, cea care l-a propus în 2016 pe Augustin Lazăr la şefia Parchetului General, susţine că acesta îndeplinea toate criteriile formale, inclusiv calificativul de ”foarte bine” primit la ultima evaluare, şi că aceste criterii au fost reverificate de CSM.
Tudorel Toader îi reproşează procurorului general şi faptul că nu a respectat deciziile Curţii Constituţionale. Procurorului general i se reproșează și ”deficiențele de comunicare publică” – în special criticile la adresa Parlamentului. Ministrul Justiţiei a enumerat şi faptul că Augustin Lazăr a contestat proiectele de modificare a legilor justiţiei. Procurorului general i se impută și desfășurarea anchetei privind modalitatea de intervenție a jandarmilor pe 10 august, prin delegarea unor procurori militari. De asemenea, documentul prezentat de Toader face referire la ”încălcarea legii prin semnarea unor protocoale prin care se intereferează atât în activitatea Parlamentului cât și a instanțelor de judecată”.
Răspunsul procurorului general
În replică, procurorul general, Augustin Lazăr a susţinut că a respectat prevederile constituţionale în toate acţiunile sale, iar în declaraţii a respectat jurisprudenţa CEDO. Procurorul general a invocat controlul făcut la sfârşitul anului 2017 la Parchetul General, privind eficienţa managerială a procurorului general, control ale cărui concluzii au fost pozitive şi confirmate de Secţia pentru procurori a CSM. Procurorul general a precizat că în cursul acestui an evaluarea activităţii sale a fost efectuată ”conform prevederilor legale de către CSM, concluziile fiind de asemenea pozitive”, iar calificativul dat de CSM fiind, potrivit lui Lazăr, acela de ”foarte bine”. În acest context, Lazăr a catalogat concluziile ministrului Justiţiei referitoare la activitatea sa ca procuror general ca fiind unele ”iniţiate şi formulate fără bază factuală sigură”.
Procurorul general a ţinut să răspundă acuzaţiei conform căreia, în 2016, nu ar fi îndeplinit condiţia privind calificativul profesional înainte de a prelua funcţia de şef al Ministerului Public. Lazăr a catalogat drept ”ziceri penibile” şi ”exagerări” acuzaţiile din raportul ministrulului Toader. ”Este foarte uşor de înţeles că nu a putut fi nicio conspiraţie pe care o pretinde domnul ministru între fostul ministru al Justiţiei, între toţi membrii CSM şi preşedinte, să se prefacă precum că nu observă inexistenţa acestei condiţii la dosarul procurorului general”, a afirmat Lazăr.
Reacția lui Klaus Iohannis
Preşedintele Klaus Iohannis transmite că cererea ministrului Justiţiei privind revocarea procurorului general este complet neadecvată şi de natură să genereze neîncredere în sistem şi îngrijorare.Preşedintele cere din nou demisia Ministrului Justiţiei.
Președintele Klaus Iohannis apreciază activitatea Procurorului General și consideră că cererea ministrului Justiției este complet neadecvată și de natură să genereze neîncredere în sistem și îngrijorare în rândul partenerilor noștri europeni. Modul în care ministrul a prezentat public raportul este unul tendențios și denotă intenția acestuia de a subordona politic procurorii, se afirmă într-un comunicat transmis de Palatul Cotroceni.
”Se încearcă, din nou, acreditarea ideii că procurorii sunt dușmanii societății. Or, în reprezentarea intereselor generale ale societății și în apărarea ordinii de drept, procurorii au un rol esențial, consacrat expres prin Legea fundamentală. Fac un apel la magistrați să nu își piardă încrederea în capacitatea societății românești de a rezista acestui nou asalt asupra statului de drept”. afirmă șeful statului.
”Demersul ministrului Justiției de revocare a Procurorului General întărește convingerea Președintelui României că domnul Tudorel Toader trebuie să plece de urgență din fruntea ministerului pe care îl conduce”, crede Klaus Iohannis.
CCR : Președintele verifică legalitatea, nu și oportunitatea
Procurorul General Augustin Lazăr va fi audiat în Secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în 13 noiembrie, urmând ca avizul motivat să fie transmis Ministerului Justiţiei în 21 noiembrie. Avizul CSM este consultativ, iar, ulterior, cererea de revocare va fi trimisă președintelui Klaus Iohannis. Potrivit legii privind statutul magistraților, președintele îi revocă pe procurorii șefi, la propunerea ministrului Justiției. Atunci când decide în privința revocării, președintele Klaus Iohannis este obligat să țină cont de decizia Curții Constituționale (CCR) privind revocarea Laurei Codruța Kovesi din fruntea DNA. Lazăr are același statut ca și Kovesi, iar CCR a extins discuția asupra revocării tuturor procurorilor șefi. Curtea a statuat că „Preşedintele României nu îşi asumă vreo răspundere politică, ci doar juridică în sensul legalităţii desfăşurării procedurii care se finalizează cu decretul de numire”, se precizează în motivarea deciziei. La vremea respectivă, judecătorii au considerat că Iohannis trebuie să emită decretul de revocare, tocmai pentru că președintele nu ar fi formulat obiecții de legalitate în privința propunerii făcute de Tudorel Toader, și ar fi adus argumente de oportunitate, ceea ce nu intră în atribuțiile sale. „De aceea, atribuţia Preşedintelui României, în cazul revocării / eliberării din funcţie dispuse în temeiul art.94 lit.c) din Constituţie, se subsumează numai unor condiţii de regularitate strict stabilite de lege, şi nu unei puteri discreţionare proprii de apreciere”, se menționează în decizia CCR.
„De aceea, competenţa sa este de control al legalităţii măsurii, şi anume a propunerii de revocare, neputând invoca aspecte de oportunitate sau să realizeze el însuşi o evaluare a activităţii procurorului-şef / general, astfel cum s-a întâmplat în cazul de speţă”, potrivit sursei citate, care concluzinează că, „prin urmare, competenţa decizională a Preşedintelui României se limitează la condiţiile de legalitate a propunerii de revocare înaintate”. În schimb, judecătorii CCR vorbesc despre „colaborarea loială între autorităţi”, „un dialog permanent între acestea, preşedintelui fiindu-i permis să iniţieze discuţii, să încerce să îl convingă pe ministrul justiţiei să îşi retragă propunerea de revocare, să renunțe la anumite motive de revocare, menţinându-le pe celelalte, dar nu îi este permis să o infirme decât strict pe motive de legalitate”.
Mesajul Comisiei Europene
Comisia Europeană a transmis, ieri, că procedura de revocare a procurorului general Augustin Lazăr ”generează preocupări” şi că oficialii europeni vor adresa un punct de vedere în următorul raport MCV din 13 noiembrie. ”Comisia Europeană, alături de alţi parteneri internaţionali şi de statele membre au evidenţiat în mod repetat că independenţa sistemului judiciar din România şi capacitatea acestuia de a combate eficient corupţia au o importanţă majoră. După procedura împotriva şefei Direcţiei Naţionale Anticorupţie de acum câteva luni, procedura împotriva procurorului-general generează preocupări. Procedurile solide şi indendente pentru revocarea şi numirea procurorilor de rang înalt au fost permanent un element-cheie în recomandările noastre. Comisia va aborda situaţia generală din România în următorul raport MCV, pe 13 noiembrie”, potrivit unui răspuns al unui purtător de cuvânt al CE.
