Fostul purtător de cuvânt al preşedintelui, Valeriu Turcan, crede că actuala cotă de încredere a premierului este „insuficientă pentru un om care vrea să câştige alegerile” şi că viitorul său depinde destul de mult de PDL: dacă îl devorează sau nu. Valeriu Turcan spune că, înainte să aprobe banii pentru comunităţile locale din fondul de rezervă al Guvernului, Mihai Răzvan Ungureanu „a fost pus în faţa unei soluţii cu două variante costisitoare ca imagine. Ori accepta alocările şi ieşea scandal politic cu Opoziţia, ori nu le accepta şi era o şansă mare să cadă Guvernul şi să ai instabilitate politică, în an electoral şi pe fond de criză”. Fostul purtător de cuvânt al preşedintelui consideră că PDL greşeşte dacă mizează doar pe ruperea USL pentru a rămâne la guvernare şi subliniază că scorul final la alegerile generale va fi influenţat „major” de rezultatele alegerilor locale din Bucureşti, Constanţa şi Cluj. Valeriu Turcan sugerează, pe de altă parte, că USL ar putea câştiga mult „dacă ar şti cum să joace oferta lui Traian Băsescu de a demisiona” şi bineînţeles dacă această ofertă ar fi cu adevărat „reală”.
România liberă: Aţi plecat de la Cotroceni intempestiv; a fost greu să lucraţi cu Traian Băsescu?
Valeriu Turcan: Nu cred că am plecat intempestiv, doar că explicaţia pe care am oferit-o atunci nu se potrivea cu anumite clişee folosite de alţii în legătură cu Traian Băsescu: că fug consilierii de el. A fost mai uşor de lucrat cu preşedintele decât au lăsat să se înţeleagă legendele care circulă. Preşedintele Băsescu, în multe situaţii, se consultă cu consilierii săi înainte de luarea unei decizii importante.
Dacă aţi fi avut o colaborare atât de bună cu preşedintele, de ce aţi fi vrut să plecaţi în mediul privat?
V.T.: Proiectele profesionale nu stau să te aştepte. Cinci ani de zile am avut un regim de viaţă aproape militară, de dimineaţă până seara, chiar şi cu nopţi petrecute la birou la Cotroceni. Am simţit nevoia unei schimbări.
Aţi obosit?
V.T.: Nu, dar am decis să fac o schimbare profesională, care să îmi permită inclusiv să câştig mai bine.
Aveaţi un salariu mic la Cotroceni?
V.T.: Puţin peste 4.500 de lei.
După ce aţi plecat de la Cotroceni, aţi mai vorbit cu preşedintele?
V.T.: Am ţinut legătura.
Vă pare rău că aţi plecat?
V.T.: Deloc, a fost o decizie asumată, iar preşedintele României nu stă într-un consilier. Pentru şeful statului lucrează un vast aparat de stat, de aceea sintagma că preşedintele ar fi tot mai singur nu poate fi reală.
Ce-aţi învăţat din colaborarea cu Traian Băsescu?
V.T.: Preşedintele este un om care nu-şi pierde obiectivul şi stăpânirea de sine, indiferent cât de dificilă ar fi situaţia la un moment dat. Am asistat în cei 5 ani la multe situaţii-limită şi am observat că niciodată preşedintele nu s-a demobilizat.
De ce-l abandonează totuşi consilierii pe Traian Băsescu, doar pentru că sunt prost plătiţi?
V.T.: Nu sunt cazuri care să semene: Cristian Preda – obiectivul lui a fost acela de a face o carieră politică; alţii vor să se dedice carierei universitare. Dar să ştiţi că şi în afară lucrurile se întâmplă la fel, uitaţi-vă la Barack Obama, mai mulţi consilieri de-ai lui s-au îndreptat spre diverse direcţii în cei patru ani cât a trecut de când a venit la Casa Albă. Ceea ce nu înseamnă că l-au abandonat. Mandatul de cinci ani este unul lung, fiecare îşi poate regândi proiectul personal.
Atunci când decizi să-l consiliezi pe preşedinte nu iei o decizie pe termen lung, asumând aceste mandate lungi?
V.T.: Durata mandatelor este doar pentru preşedinte. Colaboratorii vin şi pleacă.
Dacă ar fi să faceţi un bilanţ, preşedintele mai degrabă vă ascultă sfaturile sau mai mult vi le ignoră?
V.T.: Au fost decizii unde consilierii au fost consultaţi şi unde nu. Când lucrezi pentru şeful statului, nu contorizezi influenţa, eşti lângă el în orice situaţie.
A avut vreun efect oferta lui Traian Băsescu de a demisiona condiţionat?
V.T.: Cred că în contextul congreselor USL efectul poate fi pus sub semnul întrebării. Dar sunt convins că în grade diferite fiecare dintre liderii USL se gândeşte la oferta preşedintelui. Ar merita să reflecteze mai atent la acest anunţ. Dacă oferta e reală şi ar şti cum să o joace politic, ar putea însemna atingerea unui obiectiv pe care îl au de mulţi ani de zile – plecarea preşedintelui.
Ce vă face să vă îndoiţi asupra ofertei preşedintelui de a demisiona?
V.T.:Nu e vorba de îndoială, dar era previzibilă reacţia Opoziţiei. Sunt convins că şi preşedintele a anticipat-o. Cu toate acestea a făcut oferta, ceea ce înseamnă că este pregătit pentru toate variantele.
Vi se pare o mutare pregătită amănunţit?
V.T.: Preşedintele îşi pregăteşte foarte atent mutările şi nu stă niciodată într-una singură.
Aceste mutări conţin în general ideile preşedintelui sau sunt strategii ale consilierilor?
V.T.: E o viziune greşită asupra felului în care funcţionează preşedinţia. Când vorbim de mutări, ele sunt ale liderului. El are viziunea şi îşi asumă decizia şi strategia. Consilierii sunt echipa de sprijin. Traian Băsescu este, din punct de vedere al deciziilor, stăpânul propriului destin politic.
Deci îşi face singur aceste strategii?
V.T.: Poate să ceară sfaturi, expertiză, dar întotdeauna viziunea şi decizia îi aparţin.
Credeţi că un consilier de-al preşedintelui ar avea curajul să-i sugereze că ar fi bine să demisioneze?
V.T.: Traian Băsescu se diferenţiază de alţi actori politici prin faptul că este un om de stat. Cred că un astfel de gest politic de oprire a mandatului intră în exclusiva responsabilitate a preşedintelui.
Dacă opoziţia va refuza să negocieze cu oferta lui Traian Băsescu, ar fi posibil ca preşedintele să-şi dea demisia pur şi simplu?
V.T.: În materie de joc politic, realitatea ne-a învăţat că nu trebuie nimic exclus. Oricum, preşedintele Băsescu nu a vorbit de demisie pentru că s-a plictisit să fie şef al statului. El foloseşte demisia ca un gest de sacrificiu pentru a obţine reforme esenţiale ale statului, blocate în acest moment.
Ce-ar avea de câştigat Opoziţia dacă ar accepta oferta lui Traian Băsescu?
V.T.: Ar avea enorm de câştigat.
Ce?
V.T.: Ar fi parte a unui proces istoric de reformă şi şi-ar vedea atins şi visul politic meschin ca preşedintele să nu mai fie la Palatul Cotroceni. Dacă aş fi fost în locul opoziţiei, cu un adversar declarat ca Traian Băsescu, mi-aş fi construit mult mai consistent discursul public, mai puţină obsesie anti-Băsescu şi mai multe soluţii pentru problemele reale. Şi cu un efort mai mare de dialog ar fi putut capitaliza pe fondul handicapului PDL de a explica politica guvernamentală.
Potrivit sondajelor USL va câştiga alegerile. Ar mai putea face ceva Traian Băsescu pentru a schimba lucrurile?
V.T.: Cred că PDL ar trebui să facă ceva.
Ce?
V.T.: PDL ar trebui să fie preocupat pentru recuperarea ascendentului moral pe care l-a avut cândva.
Cum? Renunţând la unii dintre cei care au fost trimişi în judecată, aşa cum spune Monica Macovei?
V.T.: Excluderea nu e singurul gest posibil în politică. Pasul înapoi pentru unii, ca urmare a unei mase critice, ar putea fi o soluţie atât pe termen scurt, cât şi lung. Dar fundamental e ce persoane sunt trimise la înaintare.
Cei care au dosare penale, cei care critică?
V.T.: E o chestiune pe care PDL ar trebui să o decidă.
E singura soluţie de resuscitare a PDL?
V.T.: Nu e singura. Dar totul trebuie să înceapă de la o cât mai precisă analiză a cauzelor pentru care s-a ajuns aici. Nu ştiu dacă e timp suficient însă, pentru că prioritatea zero o reprezintă alegerile locale. Concentrarea ar trebui să fie maximă în mod particular asupra scorului de la Bucureşti, Constanţa şi Cluj. Abordarea electorală a acestor zone ar putea să influenţeze major, în bine sau în rău, scorul partidului pe ansamblu.
Ar putea câştiga cu Silviu Prigoană?
V.T.: Opţiunea pentru Silviu Prigoană a plecat în primul rând de la poziţia ocupată în sondaje. Campania va fi importantă, dar şi echipa din jurul lui. Bătălia e grea.
Sondajele arată în acest moment că PDL va pierde şi Bucureştiul şi Constanţa, ceea ce, potrivit analizei dvs., înseamnă un eşec la alegerile generale.
V.T.: N-aş avea încredere în chiar toate sondajele. Oricum, e o încercare dificilă, însă dacă ea va fi depăşită cu bine, ar putea schimba radical atât poziţionarea PDL-ului, cât şi ierarhiile în partid.
Aţi văzut vreun sondaj în care PDL ar putea câştiga Capitala?
V.T.: Într-un sondaj, mult mai important decât procentul este potenţialul de creştere, care trebuie susţinut de o campanie adecvată.
Mai exact?
V.T.: Sunt trei elemente definitorii pentru un rezultat electoral bun – candidat, campanie cu mesaj inteligent, la care oamenii să rezoneze, şi echipă de susţinere. Majoritatea cetăţenilor, care au văzut de-a lungul timpului toate năstruşniciile şi toate tipurile de mesaje electorale, mai mult ca niciodată reclamă seriozitate şi proiecte fezabile de la candidaţi. Pe de altă parte, tot timpul va fi totuşi un procent care va înghiţi cele mai fanteziste propuneri electorale, asta nu trebuie nici să ne mire, nici să ne îngrijoreze.
PDL se află pe un trend descrescător, iar USL pe unul crescător. Există ceva ce poate schimba această aritmetică?
V.T.: Bătălia politică se dă pe guvernarea naţională, pe alegerile parlamentare din toamnă. Pentru asta localele sunt doar o etapă, dar la care contează mult diferenţa de scor. Va fi foarte important şi modul cum îşi vor revendica partidele victoria în noaptea alegerilor. De exemplu, Sorin Oprescu, în cazul unei victorii, va fi revendicat de USL, chiar dacă se proclamă independent? La fel şi pentru PDL, acolo unde are alianţe locale.
Premierul Ungureanu a anunţat că vrea să-şi facă partid. Ce şanse are?
V.T.: În acest moment, premierul Ungureanu ar avea o şansă şi cu o structură proprie, şi cu PDL. Cel mai important adversar al lui este timpul, fiindcă are nevoie de mai multă portanţă: cota actuală este insuficientă pentru un om care vrea să câştige alegerile. S-ar putea să se ajungă însă la concluzia că implicarea sa în conducerea PDL ar fi cea mai naturală şi mai bună soluţie. Depinde dacă va fi sau nu devorat până la un moment electoral. Vă dau exemplul cu alocările pentru comunităţile locale – a fost în faţa unei soluţii cu două variante costisitoare ca imagine. Ori accepta alocările şi ieşea scandal politic cu Opoziţia, ori nu le accepta şi era o şansă mare să cadă Guvernul şi să ai instabilitate politică, în an electoral şi pe fond de criză.
Vreţi să spuneţi că PDL ar fi fost gata să voteze o moţiune de cenzură împotriva lui Mihai Răzvan Ungureanu dacă nu ar fi primit bani pentru circumscripţiile şi primăriile conduse de acest partid?
V.T.: PDL nu guvernează singur. Este vorba de o coaliţie cu o majoritate destul de fragilă. Nu văd imposibilă constituirea unui grup de persoane nemulţumite care să voteze împotriva Guvernului.
Credeţi că premierul Ungureanu ar putea strânge mai mulţi simpatizanţi, în condiţiile în care alăturarea sa cu doi vectori în cădere liberă, PDL şi preşedintele, devine tot mai vizibilă?
V.T.: Colaborarea cu preşedintele îi va fi de folos, i-a fost deja. Nu putea ajunge premier fără preşedinte şi fără PDL. Mingea este însă la MRU, fiindcă PDL s-a stabilizat, iar preşedintele până acum nu a făcut altceva decât să îl sprijine. De aici, viitorul politic al lui MRU depinde de eficienţa guvernării şi de modul cum va aborda compromisul politic.
Îl vedeţi premier şi după alegeri? Pariaţi pe el sau pe Ponta?
V.T.: Greu de spus. Cine face pariuri în astfel de vremuri?
Mai poate fi Traian Băsescu locomotivă pentru cineva în 2012?
V.T.: În partid mulţi oameni îi aşteaptă sprijinul preşedintelui. Depinde ce face PDL, preşedintele poate fi de ajutor, dar nu mai poate fi de ajutor de unul singur, cum era înainte.
Aţi spus mai devreme că PDL s-a stabilizat, adică a rămas ferm la 17 procente şi nu mai scade?
V.T.: 20% scor politic naţional, dar la alegerile locale scorul va fi mai bun, deşi depinde foarte mult de modul în care este condusă campania, mai ales de către candidaţi.
Faptul că pleacă atât de mulţi oameni din PDL nu e descurajant pentru activul de partid?
V.T.: Plecările sunt în toate direcţiile, dar, după ce USL îşi va definitiva oamenii pentru alegerile locale, aproape sigur va exista şi un fenomen invers, dinspre USL spre PDL.
Credeţi la fel ca fostul dvs. coleg, Sebastian Lăzăroiu, că USL se va rupe?
V.T.: Nu la fel de mult ca el, dar nici n-aş exclude această variantă, fiindcă există destule probleme între PSD şi PNL. Totuşi, dacă asta este singura premisă de la care se fac calcule de strategie ca PDL să se afle din nou la guvernare, este o greşeală majoră, profund dăunătoare pentru decizia politică şi pentru performanţa electorală.
Eşecul privatizării de la Cupru Min va fi decontat de premierul Ungureanu în campania electorală sau de PDL?
V.T.: Eşecul e unul mai ales de comunicare, trebuie învăţată o lecţie aici. Nu anunţi succesul unei privatizări decât la ceremonia de semnare a actelor. Cei din Opoziţie sunt evident preocupaţi să oprească creşterea în sondaje a premierului şi atunci exploatează la maximum tema CupruMin pentru a-i crea un bagaj negativ de imagine, înainte ca acesta să îşi anunţe proiectul politic. Un eventual decont nu poate să fie niciodată doar al unui premier, ci şi al principalului partid care îl susţine. Cert e că Opoziţia pare să fi făcut din tema privatizării resurselor minerale una din principalele teme de atac la adresa guvernării. Asta pentru că au simţit pe pielea lor impactul negativ al unei asemenea teme – guvernarea Năstase a vândut Petrom-ul cu tot cu resursele de petrol şi gaze. Trebuie explicată public, inclusiv de către companiile implicate, diferenţa dintre cele trei dosare în dezbatere publică (Roşia Montantă, CupruMin şi Chevron), dar şi diferenţa între ce face acum Guvernul şi cum a procedat Guvernul Năstase cu privatizarea Petrom.
