Comisia Europeană va face publică în această săptămână o strategie la nivel european privind integrarea romilor. Despre această strategie şi despre situaţia romilor din România a oferit detalii, în cadrul unui interviu pentru RL, Peter Stub Jorgensen, director în cadrul Directoratului General pentru Ocupare, Afaceri Sociale şi Incluziune din cadrul Comisiei Europene. El afirmă că până la sfârşitul anului 2012 România va avea la dispoziţie 360 milioane de euro pentru integrarea romilor, sumă care în următorii ani va creşte.
Cum comentaţi situaţia socială actuală a romilor din România?
P.S.J.: Bilanţul a ceea ce s-a realizat până acum pentru romi prin fondurile structurale prezintă aspecte contradictorii: pe de-o parte, unele lucruri merg destul de bine, unele ONG-uri au fost în măsură să înceapă proiectele şi să primească finanţările pentru activităţile derulate în favoarea romilor; pe de altă parte, avem foarte multe plângeri despre ritmul în care avansează lucrurile, despre regulile aflate în continuă schimbare, despre dificultatea de a planifica în avans, despre necesitatea ca organizaţiile mici să vină cu finanţări proprii înainte ca banii din fondurile publice sau din fondurile Uniunii Europene să ajungă şi toate aceste lucruri conduc la multe frustrări. Aşadar, Comisia Europeană cunoaşte bine toate aceste probleme, ele ne-au fost foarte clar semnalate. Noi vom încerca, împreună cu autorităţile române, să vedem dacă putem grăbi puţin lucrurile, mai întâi virarea banilor, apoi să vedem ce se poate face pentru a spori calitatea proiectelor.
Finanţările proiectelor din Fondul Structural European au fost blocate în România trei luni. Cum vi se pare acestProxy-Proxy-Connection: keep-alive
Cache-Control: max-age=0
nnection: keep-alive Cache-Control: max-age=0 ucru?
P.S.J.: Ştim asta foarte bine. Sunt aici pentru a doua oară în acest an şi voi aborda problema legată de blocarea finanţărilor şi execuţia lentă a procedurilor financiare. Putem rezolva această problemă şi vom lucra împreună cu autorităţile de management pentru a accelera procedurile.
Cât de eficiente au fost programele derulate în ultimii ani pentru integrarea romilor din România care au fost finanţate de Uniunea Europeană?
P.S.J.: Este prea devreme să mă pronunţ în acest sens. Nu pentru că nu ştiu, ci pentru că, o dată ce ai început un program, durează până se dezvoltă.
Ce credeţi că-i lipseşte României în acest domeniu?
P.S.J.: Statul român nu a fost foarte bine pregătit. Mai sunt multe de făcut în ceea ce priveşte gestionarea programelor, calitatea funcţionarilor, mă refer aici la studiile şi calificările profesionale ale acestora. Există încă multe legi care nu respectă reglementările Uniunii Europene, iar ONG-urile nu au experienţă în gestionarea acestor programe. Sunt multe probleme şi acum nu suntem mulţumiţi pe deplin.
Cum vedeţi dumneavoastră integrarea romilor în actualul context european?
P.S.J.: Cred că există o diferenţă în ce priveşte terminologia. Sunt folosiţi termeni diferiţi, integrare, asimilare, incluziune. Cred că vorbim de cetăţeni care trebuie să participe deplin în societate, să se bucure de toate drepturile. Aceasta este cheia. Comisia Europeană a spus deja acest lucru, avem o politică socială care favorizează incluziunea, nu facem nici un fel de judecată în ce priveşte apartenenţa culturală, insistăm asupra faptului că toate grupurile trebuie să beneficieze de incluziune.
Săptămâna viitoare (n.r. – aceasta), Comisia Europeană va adopta o comunicare privind integrarea romilor, având ca punct-cheie faptul că dorim să evităm ca unele grupuri să fie excluse de pe piaţa muncii, din cadrul sistemelor de sănătate, din societate în general. Din acest motiv, strategia noastră este să ne asigurăm că toţi oamenii se bucură de aceleaşi drepturi ca toată lumea, fără ca originea etnică, regiunea unde trăiesc sau apartenenţa culturală să joace vreun rol.
Care este planul de măsuri al Comisiei Europene cu privire la integrarea romilor?
P.S.J.: Unele dintre măsuri sunt cofinanţate prin fondurile structurale, adică prin Fondul de Dezvoltare Regională, Fondul de Coeziune, Fondul Social European. Aceste proiecte nu sunt propuse doar de ONG-urile rome, ci şi de către Ministerul Muncii sau Ministerul de Interne. Aceste proiecte vor primi întreg sprijinul pe care Comisia Europeană este în măsură să îl acorde, adică pentru România – 85% din costuri.
Despre câţi bani este vorba?
P.S.J.: Mulţi bani. În ultimii patru ani, România a contractat 36 milioane de euro din Fondul Social European. Până la finele anului următor, România trebuie să contracteze 360 milioane euro. Următoarea provocare pentru România este să înceapă să absoarbă nu numai ce a primit până acum, ci să pună în mişcare mai multe activităţi ca să poată cheltui mai mulţi bani. Dacă acest lucru nu se întâmplă, România riscă să piardă fonduri europene.
În următorii ani, 2013, 2014, riscul e mult mai mare, pentru că bugetul asupra căruia am convenit cu România creşte de la an la an. Tot ceea ce nu e utilizat acum devine mai târziu parte a problemei.
Ce ar trebui să facă România?
P.S.J.: Cred că România trebuie să adopte strategia pe care o propune Uniunea Europeană, concentrându-se pe incluziune şi pe crearea de posibilităţi de formare. Aş dori să văd programe de formare orientate către acele activităţi pe care romii doresc să le întreprindă, aş dori să văd formare şcolară – pentru că nu există viitor pentru o societate fără cunoaştere, condiţii decente de locuit, acces la servicii medicale şi acces la servicii sociale. Sunt perfect conştient de faptul că toate acestea nu pot fi realizate doar pentru populaţia romă, pentru că romii din România reprezintă doar un grup de oameni săraci şi discriminaţi printre alţi oameni discriminaţi care nu se află într-o situaţie mai bună. Din acest motiv, avem nevoie de programe orientate, specifice, dar nu exclusive. Noi vom oferi tot sprijinul şi investiţiile necesare, dar nu dorim să excludem pe nimeni.
CV Peter Stub Jorgensen, specialist în drept comercial
1973-1974 – a studiat matematica la Universitatea din Copenhaga
1978 – a obţinut un master în economie la Universitatea din Copenhaga
2003-prezent – ocupă funcţia de director în cadrul Directoratului General pentru Ocupare, Afaceri Sociale şi Incluziune din cadrul Comisiei Europene.
