Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi, Ilie Dincă, susţine că autorităţile franceze nu au vrut să discute cu el despre romii din Franţa şi dă vina pe organizaţiile din această ţară care ar menţine intenţionat acele tabere ilegale, din avantaje financiare. Dincă a anunţat că, anul acesta, instituţia pe care o conduce a terminat şase proiecte europene privind incluziunea romilor, în valoare de 22,6 milioane de euro, iar pentru anul viitor, vrea să acceseze în jur de 40 milioane de euro din fondurile norvegiene şi elveţiene.
În ultimii ani, s-a discutat aprins despre problemele romilor doar atunci când politicienii francezi au anunţat o nouă expulzare. Francezii ne fac agenda. Ce aţi vorbit cu oficialii francezi când au venit în vizită la Bucureşti?
I.D.: Nu au vrut să se întâlnească cu mine, nu au vrut să discute cu mine. Am vorbit cu cei de la Ambasada franceză pentru a le pune la dispoziţie nişte programe, pentru a cheltui cu cap acele resurse financiare pe care ei le pun la dispoziţie, cele în care intră cei 300 de euro pentru fiecare rom întors în România. Decât să cheltuiască acest fond inutil, care acum reprezintă un fel de vacanţă pentru romi, cu 300.000 de euro ar putea face în România un proiect în care să fie angajate cel puţin 100 de persoane rome, care să nu se mai întoarcă în Franţa.
Dar în Franţa aţi fost, aţi vizitat taberele de romi?
I.D.: Părerea mea este că organizaţiile franţuzeşti intenţionat au ţinut aceşti romi în tabere, pentru că au avut de câştigat, bani începând încă din anii 90. Ei au primit bani de la statul francez şi Uniunea Europeană ca să-i ajute pe aceşti romi, iar ei au fost perseverenţi în a-i ţine pe romi acolo, în acele tabere. Li s-au dat câteva mese, ajutor medical, dar nici un program serios pentru incluziune socială nu a fost făcut.
Multă lume reproşează ONG-urilor că risipesc ineficient fondurile pentru romi. Tocmai aţi terminat nişte proiecte europene, care au costat 22,6 milioane euro. Când credeţi că o să simţim că romii sunt incluşi social?
I.D.: Au fost şase proiecte pentru romi, două pe educaţie şi patru pe incluziune socială, care s-au terminat anul acesta. Am dat 2.100 de burse sociale şi burse de merit. Bursele de merit au fost date acelor copii cu părinţi care aveau venituri reduse. Condiţia pe care trebuie s-o îndeplinească elevii a fost prezenţa obligatorie la şcoală. O bursă socială a fost iniţial 180 de lei, iar cea de merit 210, apoi s-au mărit la 200 lei bursa socială şi 235 de lei bursa de merit.
Au fost doi ani de burse, apoi s-a stopat programul. Nu este şi o dezamăgire?
I.D.: Aceşti doi ani de zile au contat foarte mult, pentru că părinţii treceau printr-o perioadă grea şi le-a dat posibilitatea copiilor să meargă mai departe la şcoală, pentru că au putut să le cumpere rechizite sau o pereche de pantofi. Un alt lucru meritoriu – am făcut sesiune de pregătire pentru copiii din clasele a VII-a şi a VIII-a. Am avut 2.400 de elevi care au venit la două sesiuni de pregătire la română şi matematică şi 80% din aceşti copii au intrat la liceu.
Aţi anunţat pe site că aţi înfiinţat pe bani europeni 51 de întreprinderi sociale. Cum funcţionează o astfel de întreprindere?
I.D.: Am creat 51 de cooperative în economie socială. Am avut câteva sere de legume şi fructe, am avut întreprindere pentru fructe de pădure, atât colectare cât şi procesare, nuci, service auto, fabricare de geamuri termopane, gogoşerie. Aceste întreprinderi sunt obligate să reinvestească profitul şi să creeze locuri de muncă pentru romi. La început, a trebuit să angajeze 10 romi. Agenţia s-a ocupat de formarea managerilor. Aceştia au venit cu un plan de afaceri, iar cu banii europeni au avut posibilitatea să achiziţioneze anumite utilaje, de exemplu instalaţiile unei patiserii. Aproximativ 9.000 de euro am oferit fiecărei întreprinderi.
Aţi format 210 experţi romi, iar aceştia nu lucrează nicăieri.
I.D.: Da, 210 de romi au fost formaţi timp de 9 luni de zile. Primăriile din ţară trebuiau să-i angajeze pe aceşti experţi, pentru că au semnat cu mine un acord timp de 3 ani de zile. Numai 35% din aceşti experţi au fost angajaţi. Am făcut o ordonanţă de urgenţă care să poată da posibilitatea angajării acestor persoane, pentru că este păcat de aceşti oameni. Aceşti oameni ar fi trebuit să culeagă problemele comunităţilor de romi şi să le pună în prim-plan primarului sau preşedintelui consiliului judeţean, astfel încât aceştia să-şi dea acceptul pe proiectele europene pentru romi.
De ce aţi angajat oameni care să consilieze romii?
I.D.: Tot pe bani europeni, am aplicat modelul Acceder, inventat de spanioli. Am înfiinţat 8 oficii teritoriale, în care aveam reprezentanţi formaţi de spanioli, iar aceştia căutau anumite oportunităţi de angajare pentru romi. Practic, am plătit salariile acestor consilieri. În fiecare oficiu au fost 5 persoane. După ce s-a terminat proiectul, am mai bugetat noi un timp aceste posturi.
Pe lângă aceste fonduri europene, câţi bani alocă anual Guvernul pentru proiectele pentru romi?
I.D.: Aproximativ 1 milion de euro, bani care sunt accesaţi de ONG-uri, şcoli, diferite institute de cercetare, facultăţi.
Iar acum agenţia mai are programe în derulare?
I.D.: Am depus proiecte pe fondul elveţian şi sperăm că vom aplica şi pe fondul norvegian. Săptămâna trecută am fost la Oslo. Norvegia a alocat 250 milioane de euro pentru proiecte din România, iar din aceştia numai 10% pentru romi, prea puţin. Am fost să le prezint norvegienilor proiecte, să le explic problemele noastre, ca să obţinem 15% din fonduri. Din 2013 se speră să obţinem aceste fonduri. Norvegienii zic că acei 200 de romi care s-au mutat în ţara lor au dat peste cap toată naţia norvegiană şi am fost acolo, să discutăm. Forte multă lume s-a implicat ca să-i ajute pe acei romi. Un ziar îi pune să vândă ziare pe stradă şi îi plăteşte seara, în funcţie de ziarele vândute, iar biserica îi ajută prin programul „săpunul şi supa”. Episcopul e o persoană nemaipomenită. Dânsul a mulţumit tuturor romilor că i-au dat posibilitatea de a fi prieten cu noi. O chestie sentimentală. S-a văzut solidaritatea norvegiană. Ei chiar vor să rezolve această problemă, a 200 de români romi.
Dar cu cifrele cum stăm? Ştim câţi romi au probleme de incluziune socială?
I.D.: Peste 40% sunt în sărăcie. Eu am făcut parte din comisia centrală la recensământ şi am propus ca acolo unde avem comunităţi mari, recenzorul să fie de etnie romă. În 2002 au fost înregistraţi 555.000 de persoane, iar acum la rezultatele preliminare ale recensământului, avem 607.000 de persoane de etnie romă înregistrate, din nefericire.
De ce nu-şi declară etnia?
I.D.: Le este ruşine, iar la recensământ este autoidentificare. Degeaba s-a dus recenzorul într-o comunitate mare de romi, el este obligat să noteze ce declară romul, iar dacă romul nu doreşte să-şi treacă etnia, are dreptul să n-o facă. Neoficial, avem peste 2 milioane. Numai în sistemul de învăţământ avem peste 250.000 de copii romi.
Problematica romilor
Ilie Dincă a înfiinţat Agenţia Naţională pentru Romi în noiembrie 2004, ocupând funcţia de preşedinte al acesteia, cu rang de secretar de stat, iar primul său mandat a durat până în iulie 2005. Câţiva ani mai târziu, Dincă a revenit în agenţie, tot în calitate de preşedinte, funcţie pe care o ocupă şi în prezent. În perioada 2002-2003 şi 2005-2009 a îndeplinit funcţia de secretar general al Partidei Romilor „Pro-Europa”. În perioada 2000-2002, a îndeplinit funcţia de asistent pentru relaţia cu organizaţiile neguvernamentale şi instituţiile publice în cadrul programului PHARE RO 9803.01 – „Îmbunătăţirea situaţiei romilor”, dar şi funcţia de coordonator de program. În perioada 2003-2005, a îndeplinit funcţia de expert naţional în cadrul Consiliului Europei. Preşedintele ANR a absolvit Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Facultatea de Administraţie Publică. Începând din anul 2007, este doctorand în cadrul Universităţii de Stat din Chişinău, în domeniul administraţie publică.
