Bercea Mondial şi-a pierdut onoarea şi respectul romilor din comunitatea sa, după ce a încercat să-şi facă singur dreptate”. Aceasta este concluzia la care a ajuns Florin Motoi, şeful „judecătorilor de pace” din comunităţile de romi, membrii aşa-zisului stabor. Motoi afirmă că dacă Bercea apela la stabor nu mai era acum în închisoare, acuzat de tentativă de omor. Şeful judecătorilor de pace susţine că lipsa de onoare şi respect a comunităţii de romi se va transmite şi copiilor lui Bercea.
Conflictul dintre Bercea Mondialu’ şi nepotul său putea fi aplanat dacă agresorul respecta legile nescrise ale romilor?
Florin Motoi: Da, dacă Bercea apela la judecătorul de pace. Potrivit tradiţiei romilor, dacă într-o familie apare un conflict, atunci acesta trebuie rezolvat pe cale paşnică, în acea familie. Dacă membrii acelei familii nu ajung la o înţelegere, atunci ei pot apela la judecătorii de pace, la Kris.
De ce credeţi dumneavoastră că Bercea a preferat să-şi facă dreptate singur în loc să apeleze la stabor?
F.M.: Fără să am vreo legătură cu acest caz, din punctul meu de vedere cred că amândoi fraţii sunt vinovaţi, pentru că nu trebuia să se ajungă aici, la înjunghierea unui copil. În momentul în care nişte fraţi îşi revendică nişte drepturi dintr-o moştenire, iar unul dintre ei se consideră dezavantajat, Bercea ar fi trebuit să recurgă el la soluţia judecătorului de pace, unde putea spune că a încercat să rezolve pe cale familială, dar nu a reuşit. Dacă nu ne-am înţeles în Consiliul de Familie, atunci problema se rezolvă la judecător. Într-o comunitate de romi tradiţionali, cum e cea a lui Bercea, un astfel de scandal între fraţi pentru nişte bani are efecte negative de neimaginat pentru cineva din afara comunităţii.
Ce reacţii a stârnit acest scandal în comunitatea de romi din care face parte Bercea?
F.M.: În rândul comunităţii, Bercea este acum un exemplu negativ. Pentru familia Bercea este o chestie extrem de urâtă că de la nişte bani au ajuns să se înjunghie, să se bage în închisoare. Dacă ar fi apelat la judecata noastră, nu s-ar fi ajuns aici. Dacă Bercea era până acum un om respectat în comunitate pentru că avea bani, recunoaştere şi o poziţie socială foarte bună, în momentul de faţă el a pierdut toate acestea. Dacă un om de nivelul lui, care are bani, ajunge să-şi taie nepotul pentru o casă, înseamnă că nu e omul care se prezintă în faţa oamenilor. Asta nu face din Bercea decât să-şi piardă respectul faţă de comunitate, să nu mai fie acceptat de comunitate ca un om de onoare, ca un om cu care să poţi face o afacere. Acest comportament negativ se reflectă asupra familiei lui, asupra copiilor săi. La noi, la romi, există căsătoriile aranjate. Într-un asemenea caz, nimeni nu o să mai vrea să se înrudească cu Bercea, pentru că face parte dintr-o familie unde membrii se înjunghie între ei. Astfel, Bercea e exclus din comunitate, nu mai are onoare şi nici respect din partea romilor. E un exemplu negativ. De acum înainte, cazul Bercea va fi luat în discuţiile noastre, când vom judeca astfel de conflicte. Noi, judecătorii, când o să mai întâlnim astfel de cazuri, o să dăm ca exemplu cazul Bercea, să nu mai ajungă nimeni ca el.
După scandalul cu înjunghierea, rudele copilului au încercat să apeleze la stabor?
F.M.: Nu. Nu pot din două motive: unu, Bercea e arestat. Câtă vreme e în închisoare nu se poate ţine stabor, pentru că el trebuie să fie prezent la judecată, ca să-şi susţină punctul de vedere. Doi, dacă familia ajunge la o înţelegere, atunci nu mai e nevoie de stabor.
Să luăm cazul Bercea. Cum se organizează un stabor într-un astfel de caz? Cum se aleg judecătorii?
F.M.: Bercea e din Olt. Se aleg cinci judecători din Olt, pentru că aceştia cunosc mai bine comunitatea lui Bercea. Cei cinci judecători sunt aleşi de către cele două părţi, adică fiecare parte îşi alege câte 2-3 judecători. Condiţia e ca fiecare parte să-i accepte celeilalte părţi judecătorii aleşi. Dacă cele două părţi nu cad de acord, atunci se aleg judecători neutri, din alte localităţi, din alte judeţe.
Ce condiţii trebuie să îndeplineşti pentru a fi ales judecător în stabor?
F.M.: Judecătorul e un om din comunitate care are peste 40 de ani, adică are experienţă de viaţă, are notorietate prin familia lui, averea şi comportamentul lui ireproşabil. Judecătorul e un om respectabil, care nu a greşit nimănui în trecut. Ca rom, nu poţi accepta să fii judecat de un cămătar sau de unul care e divorţat. În stabor, nu se jură strâmb. Eu am reuşit în ultimii ani să introduc în procese şi probele, nu numai declaraţiile celor implicaţi şi ale martorilor. La un proces, fiecare îşi aduce judecătorii lui. Procesul e unul public, pot participa şi familiile celor implicaţi şi oamenii din comunitate şi se desfăşoară la fiecare familie acasă. Judecătorii merg la fiecare acasă, iau declaraţii şi probe. Toate acestea sunt stocate în mintea judecătorilor, noi nu avem grefier.
Cum se face deliberarea?
F.M.: După ce sunt adunate toate declaraţiile şi toate probele, judecătorii se reunesc pentru a delibera. Aceştia notează pe nişte hârtii toate greşelile celor două părţi, de unde a pornit scandalul – asta e foarte important, se merge pe ideea de provocare. În funcţie de greşelile fiecăruia în parte, se cumulează, apoi judecătorii vor prezenta verdictul. Acesta constă în amenzi materiale, în funcţie de gravitatea faptei. Pedeapsa este în bani.
Cum se stabileşte cuantumul amenzii? Să luăm cazul Bercea ca exemplu: înjunghierea unui nepot.
F.M.: Întâi de toate aş încerca să văd cine a pornit tot conflictul ăsta, motivul pentru care au ajuns aici, ce l-a făcut pe Bercea să ajungă în situaţia asta, dacă nu a fost el atacat înainte, poate a fost legitimă apărare. Deci, Bercea pleacă de la el de acasă, se duce într- un spaţiu public după acel copil. Întrebarea se pune aşa: cât de grav era ce a făcut acel copil încât să te duci după el cu sabia? Dacă ai ajuns acolo, tu – om matur cu copii – nu aveai voie să recurgi la o asemenea soluţie. Faptul că a băgat cuţitul în el i-a pus viaţa în pericol acelui copil. Viaţa unui om nu se poate cumpăra cu bani. Noi, dacă vom lua o hotărâre în bani, o luăm pentru că nu putem lua o decizie ca o instanţă de la tribunal. Trebuie văzută şi cealaltă faţă a conflictului, poate acel copil l-a provocat pe Bercea, poate l-a atacat şi el era în legitimă apărare. Când stabilim cuantumul amenzii, decidem în funcţie de cel vinovat. Dacă e unul mai bogat îi stabilim o sumă mai mare, dacă e sărac îi cerem mai puţin.
În cazul lui Bercea, cam cât ar fi sancţiunea?
F.M.: Nu ştiu. Dacă nu am analizat bine cazul nu pot să mă pronunţ. Se face un calcul, în funcţie de felul în care s-au întâmplat lucrurile.
Se zvoneşte că Bercea i-ar fi propus fratelui său 500.000 de euro pentru a încheia acest conflict. Ştiţi ceva în acest sens?
F.M.: Nu. E o minciună. E o sumă foarte mare pentru ceea ce s-a întâmplat. Şi mai ales că sunt fraţi.
Bercea poate scăpa de stabor?
F.M.: Dacă se înţelege cu familia, da. Dacă nu, singura soluţie e staborul.
Cazuri similare au mai existat?
F.M.: Da, sute de cazuri. Vreau să precizez aici că în stabor se face o judecată de pace. Judecătorul sugerează victimei să meargă la Poliţie să reclame agresorul. Staborul nu e o judecată paralelă tribunalului. E o mediere amiabilă, la nivel de comunitate. Nu intră în contradicţie cu legile statului. Fiecare cetăţean român trebuie să respecte Constituţia şi celelalte legi ale societăţii.
Cum îşi poate recăpăta Bercea respectul comunităţii?
F.M.: Foarte greu. Chestia mai gravă e că el a transmis asta şi copiilor săi. Ăsta e motivul pentru care romii tradiţionali acceptă staborul. Nimeni nu-şi va mai căsători fata cu cineva din familia lui Bercea. pentru că „ăia sunt periculoşi, se taie între ei” – aşa o să zică lumea. Pentru romii din comunitatea lui, Bercea nu mai există.
Mai există stabor şi în alte ţări?
F.M.: Da. Există în toate comunităţile tradiţionale de romi din întreaga lume.
Deciziile luate de către cei cinci judecători pot fi atacate cu recurs?
F.M.: Da. Există recurs. Sunt puţine cazurile în care se face recurs, dar există şi această cale. Se poate face recurs chiar de două ori. În cazul în care se face recurs, se aleg alţi cinci judecători, iar judecătorii iniţiali sunt luaţi ca asistenţi. În cazul recursului, cel în cauză este obligat să dea aceleaşi declaraţii şi să administreze aceleaşi probe. Dacă următorul complet de judecători va da aceeaşi decizie, atunci primii judecători pot cere daune de la cel care a făcut recurs. În majoritatea cazurilor, pentru că noi suntem judecători de pace, renunţăm la daune. Totuşi, ne creşte cota, pentru că am luat o decizie bună.
Cum privesc autorităţile statului activitatea staborului?
F.M.: Public, ne privesc negativ. În realitate, ne privesc pozitiv. Toate autorităţile statului au apelat la noi să rezolvăm o serie de probleme. Poliţia şi Procuratura au apelat la noi şi chiar au asistat la şedinţele noastre. Vă dau exemplu cazul de la Caracal, unde eu am judecat un caz în secţia de poliţie. Am ţinut stabor într-un birou de poliţie, iar poliţiştii au asistat şi ei la judecata noastră. Era un om de afaceri care se împuşcase cu nişte romi. Eu am judecat şi i-am împăcat în secţia de poliţie.
Ce se întâmplă cu cel care trebuie să plătească o sumă de bani stabilită de stabor, dar nu are acei bani?
F.M.: Asta se întâmplă foarte rar. V-am zis că sancţiunile sunt în funcţie de puterea financiară a celui în cauză. Totuşi, în cazul în care cel în cauză n-are de unde să plătească, atunci intervine familia şi face chetă. Asta tocmai pentru ca acel conflict să nu ia amploare.
Există pedepse fizice date de stabor, tăieri de nas, de urechi?
F.M.: În ultimii 40 de ani nu au existat astfel de decizii. Dacă au existat în trecut, au fost cazuri izolate în care fata care a primit o asemenea pedeapsă nu avea familie. Dacă fata aceea are familie, atunci fraţii şi părinţii ei nu ar permite să fie mutilată.
Ce este staborul?
Staborul este o instanţă neoficială organizată în comunităţile de romi tradiţionale, cele în care se vorbeşte nativ limba romani. Deciziile sunt luate de judecătorii de pace, numiţi şi krisinitori. Staborul are rol de împăcare a părţilor aflate în conflict şi nu reprezintă o instanţă paralelă tribunalului. Deciziile luate de krisinitori sunt în bani, care se plătesc părţilor vătămate. Un stabor are cinci judecători aleşi de părţile implicate şi acceptaţi reciproc de cele două tabere. În România există câteva sute de krisinitori.
1 milion de euro, cea mai mare pedeapsă stabilită de un stabor
„A fost un caz acum câţiva ani, cu nişte romi din Timişoara şi alţii din Germania. A fost vorba de nişte tineri căsătoriţi care s-au despărţit. Tatăl fetei a plătit un milion de euro părinţilor băiatului pentru a-şi lua fata înapoi acasă. Ei n-au mai vrut ca fata lor să trăiască cu acel băiat. Asta a fost doar sancţiunea în bani. Ulterior, a urmat şi partajul: case, maşini şi alte bunuri”, afirmă Florin Motoi.
Cazul „Bercea”
Sandu Anghel, zis Bercea Mondialu’, se ceartă cu fraţii săi din 2006 pentru averea părinţilor săi. În toţi aceşti ani, fraţii şi copiii lui Anghel s-au certat şi bătut de mai multe ori. Acest scandal a culminat acum câteva săptămâni, când Bercea l-ar fi înjunghiat pe nepotul său. După ce a fost dat în urmărire naţională şi în consemn la frontieră, Bercea a fost arestat acum câteva zile pentru tentativă de omor.
„De acum înainte, cazul Bercea va fi luat în discuţiile noastre, când vom judeca astfel de conflicte. Noi, judecătorii, când o să mai întâlnim astfel de cazuri, o să dăm ca exemplu cazul Bercea, să nu mai ajungă nimeni ca el.” FLORIN MOTOI
