Proiectul de lege privind modificarea regiunilor de dezvoltare, în care judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, celebrul Ţinut Secuiesc, formează o singură regiune, este respins de PSD şi PNL şi nici partenerii dvs. de guvernare din PDL nu sunt dispuşi să-l susţină până la capăt. Cum credeţi că-i veţi convinge?
M.B.: Aveţi dreptate; noi ne-am înţeles cu ei în ceea ce priveşte ideea şi direcţia de reorganizare: în locul celor opt regiuni de dezvoltare ar trebui să avem 15-16. Toată lumea recunoaşte că actualele regiuni de dezvoltare nu sunt funcţionale. Marele impediment ar fi din nou Ţinutul Secuiesc, şi anume că noi am vrea o regiune de dezvoltare Harghita, Covasna şi Mureş. Până acum nu am primit nici un argument pertinent împotriva acestei reorganizări.
Sunteţi acuzaţi că vreţi să faceţi această reorganizare pe criterii etnice.
M.B.: De fapt, cei care se împotrivesc se folosesc, la rândul lor, de criterii etnice, fiindcă nu vor o regiune de dezvoltare economică unde maghiarii sunt majoritari. Refuzul se bazează tot pe criterii etnice. Nu neg că şi din punctul nostru de vedere ar fi importantă această regiune unde maghiarii îşi regăsesc tradiţiile, identitatea, dar de data aceasta coeziunea economică ar fi pe primul loc.
E posibil să renunţaţi la această regiune care ar oficializa din punct de vedere economic şi administrativ Ţinutul Secuiesc?
M.B.: N-am primit deocamdată nici un semn care să ne facă să regândim această regiune. Provinciile istorice, nu doar Ţinutul Secuiesc, nu s-au constituit întâmplător, fiindcă şi la început, când aceste zone s-au închegat, au existat argumente economice. De pildă, e greu de înţeles ce au în comun Vrancea şi Constanţa, care se află acum în aceeaşi regiune de dezvoltare economică. De asemenea, regiunea de centru este formată din şase judeţe – Harghita, Covasna, Braşov, Mureş, Sibiu şi Alba -, deşi legăturile judeţelor preponderent maghiare cu Alba sunt relativ inexistente.
Victor Ponta spune că „Ţinutul Secuiesc nu există”, în vreme ce Noua Gardă Maghiară susţine că „Ţinutul Secuiesc nu este România”.
M.B.: Ţinutul Secuiesc există geografic, politic şi administrativ.
„Mă deranjează existenţa Gărzii Maghiare”
Totuşi, din punct de vedere politic, nu există. Nici ce spune Garda Maghiară nu este adevărat?
M.B.: Mă deranjează existenţa unei astfel de gărzi sau unei astfel de grupări ultranaţionaliste în rândul comunităţii maghiare, dar la fel mă deranjează şi atitudinea dlui Victor Ponta, care e un politician relativ tânăr şi nu mă aşteptam să se folosească de această retorică ultranaţionalistă. Din acest punct de vedere, preşedintele Băsescu a fost mult mai deştept, fiindcă s-a dus la slujba de Paşti la Biserica Ortodoxă şi a transmis un mesaj mult mai puternic pentru românii de acolo decât dl Ponta.
Ce i-aţi spus ministrului Cseke Attila după ce l-aţi văzut afişându-se la Cluj lângă reprezentanţii Gărzii Maghiare care purtau pancarte cu „Ţinutul Secuiesc nu este România”?
M.B.: L-am întrebat ce s-a întâmplat, el, pur şi simplu, a fost pus în această situaţie.
A fost luat pe sus fără voia sa?
M.B.: Organizatorii l-au invitat pentru 15 martie la ziua maghiarilor la Cluj şi lângă coloana oficială au pătruns şi reprezentanţi ai Gărzii Maghiare.
Dar nici nu s-a delimitat.
M.B.: Nu cred că e vina ministrului, dar nici nu cred că e bine ca UDMR să defileze cu astfel de grupări. Ce putea face ministrul, să nu participe la depuneri de coroane, ce să facă? Colegii mei din UDMR au fost neatenţi şi indulgenţi. Nu am fost acolo şi nu ştiu ce puteau face, dar prea multă toleranţă uneori strică.
Ce puteţi face pentru ca Ţinutul Secuiesc, care potrivit Programului UDMR ar trebui să devină autonom, să nu fie poligon de încercare atât pentru naţionaliştii români, cât şi pentru cei maghiari?
M.B.: Oricum s-ar numi, avem un loc în România, nu lângă graniţă, unde maghiarii sunt în majoritate, judeţele Harghita, Covasna şi o parte din Mureş. În această zonă tradiţia maghiară, identitatea şi limba maghiară sunt mai pregnante, iar noi trebuie să găsim o soluţie pentru ca maghiarii să-şi poată cultiva aceste elemente. De multe secole aici trăiesc secuii, care au avut întotdeauna drepturile lor; nu văd care este problema că acest loc se numeşte Ţinutul Secuiesc. Pericolul inflamării spiritelor există, de aceea e nevoie de responsabilitate din partea politicienilor.
Nu sunt periculoase revendicările care au apărut în Ţinutul Secuiesc, în condiţiile în care partidul extremist Jobbik din Ungaria a ajuns la 16 la sută, iar liderul PSD din România foloseşte discursul naţionalist?
M.B.: Ascensiunea extremei drepte din Ungaria mă îngrijorează, ar trebui să căutăm cauzele, inclusiv în subiectele economice, dar eu cred că aici la noi trebuie să încercăm să prevenim revenirea naţionalismului, care acum 10 ani a avut peste 20 la sută. Am observat că retoricile naţionaliste ale partidelor alimentează formaţiunile extremiste, de aceea nu l-am înţeles pe dl Ponta.
Există în ultima vreme manifestări accentuate de naţionalism în interiorul comunităţii maghiare?
M.B.: Apariţia Gărzii Maghiare sau a Gărzii Secuieşti deocamdată nu are o susţinere foarte mare.
Este vorba despre o falangă a partidului extremist din Ungaria – Jobbik.
M.B.: Nu trebuie să neglijăm acest fenomen. Eu cred că întotdeauna trebuie să căutăm cauzele. Răspunsul guvernanţilor la revendicările celor din Ţinutul Secuiesc trebuie să fie adecvate, atunci pot fi anulate orice extremisme. Şi în Ţinutul Secuiesc cele mai multe revendicări sunt identice cu cele ale românilor din toate zonele: infrastructura veche sau inexistentă, şomajul ridicat, investiţii economice insuficiente etc. În plus, ar fi nevoie, fireşte, şi de alte reglementări pentru maghiari, pentru utilizarea limbii, drepturi de decizie etc.
„Sintagma de «stat naţional» a fost depăşită”
Aţi spus recent că orice dispoziţie din Constituţie poate fi modificată. Limba maghiară ar trebui să devină limbă oficială?
M.B.: La nivelul ţării nu cred că ar fi necesar, dar la nivelul unor zone ar trebui să aibă caracter oficial. Limba oficială trebuie să rămână limba majorităţii.
Colegul dvs. Andras Kiraly, secretar de stat la Ministerul Educaţiei, spunea însă că oficializarea limbii maghiare în secuime nu ar fi în interesul maghiarilor.
M.B.: Nu ştiu la ce se referea…
Le veţi propune partenerilor de guvernare să renunţe la sintagma de „stat naţional” din Constituţie?
M.B.: Vom propune şi probabil că nu vom avea câştig de cauză.
Mai este dezideratul UDMR să scoată din Constituţie expresia „stat naţional”?
M.B.: Este încă dezideratul UDMR, dar nu cred că în acest moment vom putea obţine susţinerea majorităţii.
Vă aşteptaţi ca în următorii cinci sau zece ani să reuşiţi?
M.B.: Deja lucrurile s-au schimbat, fiindcă definiţia de „stat naţional” nu mai are acoperire în ceea ce priveşte realităţile legislative: România recunoaşte statutul semioficial al limbii maghiare în anumite zone, se recunoaşte că România nu are o singură limbă sau o singură cultură, se recunoaşte existenţa altor culturi, minorităţile sunt reprezentate în Parlament.
Credeţi deci că în viitor românii vor renunţa la ideea de stat naţional?
M.B.: Şi-a cam pierdut rostul. Putem să lăsăm expresia în Constituţie, dar în acest fel le vom da mereu argumente ultranaţionaliştilor care vor spune în momentele mai
aprinse că „România e un stat naţional şi că aici nimeni altcineva nu-şi are locul” etc.
În opinia dvs., România nu este un stat naţional, fiindcă din punct de vedere politic a depăşit acest stadiu.
M.B.: Aşa este, dar eu sunt un om raţional şi încerc să am obiective posibile. Vom încerca să propunem această modificare, dar deocamdată nu avem şanse. Poate mai târziu.
„Am vrea să avem şi ambasadori”
La şedinţele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) nu participă nici un ministru maghiar. Împărţirea portofoliilor ministeriale în aşa fel încât nici un membru UDMR să nu participe la deciziile CSAT a fost o tactică a partenerului de guvernare?
M.B.: Noi nu am avut o altă tactică şi nu ne-am gândit că vrem să participăm la CSAT.
Credeţi că e o formă de neîncredere faţă de UDMR?
M.B.: Poate fi şi o formă de încredere din partea UDMR, justificată prin faptul că nu am gândit prezenţa noastră la guvernare în funcţie de participarea la şedinţele CSAT.
Câţi maghiari sunt în Ministerul Afacerilor de Externe?
M.B.: Avem un secretar de stat. În 1996, când am intrat prima dată la guvernare, nu prea puteam concepe să avem acolo un secretar de stat.
Practic, în 15 ani, UDMR a reuşit victoria de a-şi numi un om la vârful MAE.
M.B.: Avem câţiva maghiari în diplomaţie, dar nu şi ambasadori.
Dar aţi vrea.
M.B.: Da, am vrea. Am avut un ambasador la Vilnius, Gyorgy Tokay, dar i-a expirat mandatul.
În servicii secrete aveţi reprezentanţi în funcţii de decizie?
M.B.: La vârf nu, dar altfel cred
că sunt mulţi pe care nu-i cunoaştem. Serviciile interne ar trebui să stimuleze participarea maghiarilor
În Ministerul de Interne există reprezentanţi ai UDMR?
M.B.: În conducerea ministerului nu avem, dar la Academia de Poliţie vor fi locuri speciale pentru maghiari.
La Roşia Montană „interesul e foarte mare, dar şi pericolul”
De ce ar trebui să fie o prioritate pentru guvern afacerea Roşia Montană?
M.B.: Pentru mine nu e.
Pentru ministrul Economiei, Adriean Videanu, este, iar Guvernul şi-a asumat Roşia Montană cu prioritate.
M.B.: Interesul este foarte mare, dar în acelaşi timp şi pericolul e foarte mare, după cum am înţeles de la organizaţiile de protecţia mediului. Sunt doi miniştri direct interesaţi: cel al Mediului şi cel al Economiei.
UDMR, prin László Borbély, ministrul Mediului, are un plan prin care să apere Roşia Montană?
M.B.: Numai atunci se va autoriza începerea lucrărilor acolo, când toate condiţiile legale vor fi strict întrunite. În concepţia mea, acest lucru ar trebui să însemne garanţii maxime: 100% că acolo nu se va întâmpla nimic, fiindcă avem precedentul dezastrului ecologic de la Baia Mare. Noi nu putem risca.
Puteţi garanta că atâta vreme cât UDMR se află la guvernare nu se va pune în aplicare planul Gold Corporation de distrugere a ecosistemului de la Roşia Montană?
M.B.: Eu nu pot garanta acest lucru, fiindcă nu noi decidem, dar pot garanta că nu voi accepta nici o concesie în privinţa legalităţii şi că vom fi foarte stricţi în ceea ce priveşte protecţia mediului, mai cu seamă că acolo există şi un tezaur istoric unic, iar Ministerul Culturii este cel care patronează.
UDMR intenţionează să numească un om în fruntea radioului public, care-i revine potrivit algoritmului?
M.B.: Da, de ce nu ne-am asuma acest lucru? Deocamdată discutăm componenţa consiliilor de conducere şi vom reface Legea audiovizualului, abia apoi vom numi noile conduceri ale TVR şi ale radioului.
Vă temeţi că grupul independenţilor vă pune în pericol poziţia la guvernare?
M.B.: Avem o problemă serioasă în ceea ce priveşte migraţia. UDMR nu s-a confruntat niciodată cu această problemă.
Dacă un parlamentar de la alt partid ar vrea să vină la UDMR, l-aţi primi?
M.B.: De ce nu, dacă-şi asumă programul UDMR…
PDL s-a opus până acum Legii statutului minorităţilor. Şi-a schimbat poziţia?
M.B.: În principiu, ne-am înţeles că ne vor susţine, dar nu e sigur că nu vom avea probleme cu anumite dispoziţii concrete.
CV MARKO BELA
Marko Bela, 59 de ani, este viceprimministru al Guvernului din decembrie 2009.
1974 – Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj, Facultatea de Filologie, secţia Maghiară-Franceză.
1974-1976 – Profesor la Şcoala Generală din Sântana.
1980 – Premiul Uniunii Scriitorilor din România.
1976-1989 – Redactor la revista literară „Igaz Szó” din Tg. Mureş.
1989-2005 – Redactor-şef la revista literară „Látó”.
1993 – Preşedinte al UDMR, reales în ’95, ’99, ’03 şi ’07.
2004 – Marea Cruce a Republicii Ungare.
2004 – „Steaua României” în grad de Cavaler
