O limbă străină, studii de masterat şi după o perioadă de experienţă eventual un MBA, dar mai ales disponibilitatea de a se angaja pe orice poziţie, aceasta crede Daniela Necefor, specialist în recrutare, că ar trebui să fie arsenalul oricăui tânăr dornic să se angajeze. În cadrul unui interviu acordat Floarei Comşea, în cadrul Dezbaterilor României libere, Necefor vorbeşte despre provocările la care trebuie să facă faţă tinerii din ziua de azi şi despre cum arată piaţa muncii din România în al cincilea an de criză.
În perioada de dinaintea crizei, in sistemul bancar, s-a ajuns până la a se cere reducerea perioadei după care o persoană putea deveni brand manager. „Ca să devii brand manager trebuie să ai autorizaţia Băncii Naţionale de minim 2-3 ani experienţă. Se ajunsese să se ceară derogare pentru un an, pentru că atât de mult îşi extindeau băncile filialele încât nu mai erau suficienţi oameni experimentaţi şi cu vechimea respectivă”, spune Daniela Necefor.
„Între 1997 – 2005 firmele ofereau foarte multe pachete de training, practic nu trebuia să ai experienţă profesională. Era suficient să ai abilităţi şi potenţial. Tinerii erau modelaţi pe profilul companiei, în plus, li se făceau traininguri intensive pe profesie.” Necefor spune că odată cu venirea crizei şi reducerea bugetelor, au fost afectate mai ales departamentele de resurse umane şi trainingurile.
Necefor îi sfătuieşte pe tineri să intre în companii pe orice poziţie, indiferent cât de joasă este ea. „Odată intrat în acea companie este foarte uşor să înveţi ce face fiecare departament, să îţi dai seama ce vrei să faci mai departe. Poţi vedea ce stil de management îţi place, să – ti faci aşa-numiţi „idoli.” Necefor crede că avantajul de acum faţă de perioada 90 este acela că înveţi foarte mult şi îţi poţi alege domeniul mai uşor.
Totuşi, criza a produs un mare dezavantaj. Un tânăr cu experienţă îţi poate găsi mai greu de lucru pe o poziţie la nivelul său de carieră. De asemeni, tinerii care încep să lucreze într-o companie pot ajunge mai greu într-o anumită poziţie decât înainte de criză, atunci când piaţa era plină de joburi, iar într-o companie apăreau sau se eliberau mai uşor posturile de middle management.
Printre domeniile cele mai lovite de criză se numără imobiliarele şi auto, în timp ce principalele semnale de criză în sistemul bancar au apărut în a doua jumătate a nului trecut. Necefor spune că serviciile de contabilitate au fost printre cele care au rezistat cel mai bine la criză. De altfel printre cei care au prosperat cel mai mult de pe urma crizei sunt practicienii în insolvenţă. Conform Digi24 aceşti vânători de falimente pot câştiga zeci de mii de euro pe an.
Bugetarii sunt victimele crizei. Dar cum rămâne cu mediul privat?
Floare Comşea aduce aminte de faptul că mereu în presă se discută despre tăierile salariale ale bugetarilor, dar nimeni nu vorbeşte despre ce se întâmplă în mediul privat. „Primii care au fost loviţi de criză au fost chiar cei din mediul privat,” este de părere Necefor.
În cadrul companiei de recrutare, pe care o conduce, Necefor a primit puţine CV-uri de la angajati din mediul bugetar pentru trecerea in mediul privat. Explicaţia ei ar fi aceea că oamenii preferă stabilitatea, chiar dacă salariile sunt poate, în unele domenii, mai mici decât în privat. „Programul la bugetari este mai lejer, în timp ce în mediul privat nu există program de opt ore. Stai până îţi termini treaba. Cred că ar trebui totuşi disecat când vorbim de mediul bugetar. Una este când vorbim despre funcţionari publici din minstere, direcţii şi agenţii şi alta este când vorbim despre medici sau profesori.”
„Din punctul meu de vedere, politicul, indiferent de culoare, pentru a avea salarii decente, pensii, carieră pentru tineri, trebuie sa stabileasca clar cateva lucruri. Sunt două domenii principale care trebuie puse la punct: o strategie privind dezvoltărea economica, ca industrii (agricultură, electronică, industria grea s.a.) şi una pentru educaţie.”
Anul trecut, când a fost referendumul, foarte multe companii au rămas în stand-by. Din cauza faptului că organizarea referendumului a durat mult timp, iar România devenise instabilă din punct de vedere politic, multe companii au amânat deciziile de business pentru a vedea ce se întâmplă. „Companiile voiau să ştie dacă mai rămân sau pleacă.”
Necefor crede că situaţia din România s-ar putea îmbunătăţi dacă vor fi luate mai multe măsuri de genul managementului privat din companiile de stat. Totuşi, s-a vobit mult în presă despre integritatea acestor viitori manageri şi despre câtă libertate le va fi oferită de fapt, având în vedere că vor prelua nişte structuri în care de multe ori angajările s-au făcut pe alte criterii decât cele profesionale.
Daniela Necefor, CEO Total Business Solutions, are numeroase studii în economie şi un MBA în Franţa. A ocupat mai multe funcţii de conducere în diverse companii, iar în prezent este membru al mai multor organizaţii, printre care şi Camera de Comerţ şi Industrie a României. Dezbaterile RL este emisiunea de radio online a cotidianului România liberă în care Floare Comşea analizează alături de invitaţii săi, oameni de afaceri sau persoane publice importante, subiectele momentului din domenii precum economic, social sau politic.
