Interviu cu Siegfried Mureşan, înlocuitorul Elenei Băsescu pe lista PMP

Siegfried Mureşan are 33 de ani şi crede că din Parlamentul European va putea sprijini România, ca viitoare ţară euro, să poată participa la deciziile privind zona euro încă înainte de a trece la moneda europeană. Propunerea pentru a candida pe lista Partidului Mişcarea Populară (PMP) pe un loc eligibil i-a fost făcută cu o zi înainte de depunerea ­acestei liste

. Siegfried Mureşan este în acest moment consilier principal la ­Partidul Popular European (PPE), dar înainte a lucrat la biroul europarlamentar al Monicăi Macovei (2009-2011) şi la Parlamentul German pentru preşedintele Comisiei de Afaceri Europene (2006-2009). A terminat Academia de Studii Economice şi are un master în ştiinţe economice la Universitatea Humboldt din Berlin.

Siegfried Mureşan spune că obiectivul comun al PDL şi PMP ar trebui să fie strângerea cât mai multor voturi, în aşa fel încât PPE să fie avantajat în faţa Partidului Socialist European (PSE). Totuşi, noul venit în PMP argumentează că „unificarea dreptei este esenţială pentru România“, dar că el nu este în poziţia de a cere un pact de neagresiune cu PDL, însă subliniază că inamicul PMP îl constituie guvernarea ineficientă şi PSD. Modelul său politic este Angela Merkel, care pentru Siegfried Mureşan are „o trăsătură comună“ cu Elena Udrea: „perseverenţa“.

Care ar fi principalele trei proiecte pe care aţi vrea să le puneţi în practică odată ajuns în Parlamentul European?

S.M.: Voi lupta pentru o economie puternică, care să creeze locuri de muncă bune şi stabile pentru cetăţeni. Voi lupta ca noile reguli economice care limiteaza datoria publică să fie aplicate de toate ţările UE, inclusiv de România. Voi apăra cetăţenii de politicieni iresponsabili ce fac datorii pe bani publici pe care după aceea tot noi va trebui să le plătim. Voi lupta să aducem România în zona ­euro, iar până atunci mă voi angaja să fim luaţi în seamă în deciziile privind viitorul euro. Vreau o supraveghere intensă şi o întărire a sectorului bancar în Europa. Băncile trebuie să fie partenerii oamenilor şi firmelor, şi nu un risc pentru ţară. Voi lupta că tinerii români să aibă mai multe oportunităţi în Europa şi să afle despre oportunităţile pe care deja le au. Vreau, de exemplu, ca tineri antreprenori români să înveţe de la antreprenori din alte ţări cum să îşi creeze cu succes propria firmă.

PMP ar vrea să promoveze anumite idei în Parlamentul European?

S.M.: Împreună cu ceilalţi candidaţi ai PMP vom promova această agendă economică. Vrem ca şi în România să fie aplicate măsurile care au funcţionat şi în alte ţări. În rest, ne vom implica pe trei niveluri: în primul rând, vom lupta pentru ca interesele României să fie respectate în Europa. În al doilea rând, vom alege proiectele în care România îşi poate asuma un rol de lider, cum este integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Iar în al treilea rând, vom fi un bun membru al Uniunii Europene: vom contribui pozitiv la proiectele principale ale UE; vom apăra Europa de populişti şi extremişti şi vom vorbi despre avantajele Europei pentru oameni.

Credeţi, de pildă, că noul proiect naţional enunţat de Traian ­Băsescu la finele anului trecut, referitor la ­unirea României cu Republica ­Moldova, ar putea fi sprijinit de ­Parlamentul ­European?

S.M.: Parlamentul European va susţine ancorarea rapidă şi ireversibilă a Moldovei în Europa. Pentru asta va trebui să folosim toate instrumentele de care dispune Uniunea Europeană şi fiecare ţară în parte. România are o răspundere deosebită faţă de românii de peste Prut şi îşi asumă rolul de lider european pe această temă. De pildă, faptul că preşedintele României a reuşit accelerarea semnării Acordului de Asociere al Uniunii Europene cu Moldova arată acest lucru. ­Reunificarea a două state este oricum un proiect pe termen lung, dar trebuie să fim conştienţi că aceasta poate fi o ­cale pentru a aduce Moldova acolo unde îi este locul: în Europa.

Reunificarea României cu Republica Moldova ar trebui să facă parte din programul PMP?

S.M.: PMP este partidul tuturor românilor, indiferent dacă trăiesc în România, în Republica Moldova sau în diaspora. Ca toţi românii, cetăţenii Republicii Moldova merită să trăiască în siguranţă, apăraţi de aliaţi puternici şi aspirând la o viaţă mai bună. Merită să circule liber în Europa, să poată învăţa şi lucra în Europa. Iar noi avem datoria să îi ajutăm cu tot ce putem. Eu personal voi continua să vorbesc despre Moldova în Europa – este important ca toţi europenii să înţeleagă situaţia actuală din Moldova.

Cum aţi ajuns la PMP?

S.M.: Atât din Parlamentul Germaniei de la Berlin, cât şi acum, de la Partidul Popular European, am sprijinit România şi partidele de centru-dreapta care împărtăşesc valorile PPE cât am ­putut. Am făcut asta din convingere şi cu ­plăcere. Acum, unul din aceste partide mi-a propus să mă implic mai mult.

Mai exact, cine v-a invitat?

S.M.: Nu a fost un drum prea lung. De fapt, în ultimele zile, preşedintele PMP, Eugen Tomac, mi-a transmis dorinţa partidului de a mă implica. Eu am avut mereu contacte cu oamenii din această zonă de dreapta, dar niciodată foarte apropiate. Şi eu am aflat cu doar foarte puţin mai devreme decât dvs. că mi se va da această şansă.

Deci aţi aflat cu doar două zile înainte ca PMP să anunţe că veţi fi candidatul partidului pentru europarlamentare de pe locul al doilea?

S.M.: Da, am aflat duminică.

Iar luni PMP a depus lista ­candidaturilor.

S.M.: Da.

Înainte de aceasta aţi fost în PDL.

S.M.: Nu m-am implicat niciodată ­activ în PDL, fiindcă eu am trăit la Berlin şi apoi la Bruxelles, şi am considerat tot timpul că pot ajuta mai mult de aici decât din ţară. Temele cu care am ­contribuit au fost astfel legate mai mult de UE şi de politica externă. N-am fost un membru clasic, mi-am plătit întot­deauna cotizaţia, am respectat regulile.

V-aţi dat demisia din PDL?

S.M.: Nu, fiindcă luni mi s-a făcut propunerea de a candida pentru PMP şi luni m-am alăturat acestui partid. Nu am avut timp, dar voi avea o discuţie cu cei de la PDL. Statutul PDL este destul de clar: calitatea mea de membru încetează prin alăturarea mea altei formaţiuni. Voi avea zilele acestea o discuţie cu filiala Hunedoara, ­unde ­m-am înscris, fiindcă este oraşul meu natal. Dar de jure, calitatea mea de membru acolo încetează dacă mă ­înscriu într-un alt partid.

Îl cunoşteaţi pe Eugen Tomac sau pe altcineva de la vârful PMP?

S.M.: Da, chiar dacă nu aveam relaţii foarte strânse. Republica Moldova a fost mereu una dintre preocupările mele.

De ce vi se pare că PMP ar fi altfel decât celelalte partide?

S.M.: Priviţi exemplul meu: PMP a fost singurul partid dispus să aloce unul din primele locuri pe listă la alegerile europarlamentare unui tânăr venind din afara partidului şi având experienţă europeană. PMP este un partid nou şi a făcut această investiţie în mine. Au arătat deschidere şi sunt sigur că vor arăta deschidere şi faţă de proiectele mele viitoare. Veţi vedea multe lucruri bune în PMP în perioada următoare. Urmăriţi-ne cu atenţie.

Există destui traseişti, dar şi ­oameni care nu sunt de cea mai bună ­calitate. Ştiţi probabil că profesorul Adrian Papahagi a ­părăsit PMP, după ce ­deputatul Marin Anton, ­cunoscut pentru conturile publicate de ­Revista Forbes, dar şi pentru ­agilitatea cu ­care a sărit ­dintr-un partid în altul. ­Anton a trecut de la PDL la PNL ­înainte de căderea ­guvernului ­Ungureanu, a votat pentru ­suspendarea lui Traian Băsescu în 2012 şi pentru îndulcirea ­Codului ­Penal în „marţea neagră“. Vă ­onorează această alăturare?

S.M.: Sincer nu îl cunosc deloc pe domnul Anton; nu l-am întâlnit niciodată. După ce îl voi întâlni, vă voi spune părerea mea despre el.

PMP s-a construit pe o fracţiune ­plecată din PDL, dar liderii noului ­partid speră ca după ­europarlamentare să aibă loc o ­refacere a dreptei. Cum vedeţi ­punerea în practică a acestei soluţii?

S.M.: Unificarea dreptei este esenţială pentru România. Criza economică din Europa a dovedit că doar soluţiile de dreapta pot îmbunătăţi situaţia economică. Noi nu risipim banii publici, noi dorim economii puternice în care investitorii să aibă încredere, noi sprijinim IMM-urile şi tinerii antreprenori, noi dorim locuri de muncă bune şi stabile pentru cetăţeni. Aceste măsuri pot fi aplicate doar de partide de centru-dreapta. În România, ca şi în alte ţări europene, dreapta va câştiga doar dacă este unită. Inamicul comun al forţelor de dreapta este proasta guvernare, ires­ponsabilitatea şi risipa. Împotriva acestora trebuie să luptăm.

Cum vedeţi, totuşi, reunificarea, o ­revenire a PMP la PDL?

S.M.: Nu ştiu cum se va întâmpla, dar cred că acum trebuie să vorbim despre Europa. Se vorbeşte prea puţin despre Uniunea Europeană în România.

Totuşi dvs., ca viitor europarlamentar PMP, veţi fi nevoit să lucraţi împreună cu PDL în Parlamentul European, pentru că democrat-liberalii se află în Partidul Popular European, în vreme ce PMP este doar aspirant. Cele două partide vor fi într-un fel obligate să se reunească, cel puţin, la nivel european. Care a fost atunci sensul fragmentării?

S.M.: Nu ştiu să vă spun, pentru că eu nu am contribuit la această fragmentare. Eu voi contribui, în măsura în care pot, la unificarea lor. PMP are acum statutul de aplicant la PPE şi există un angajament al PMP ca toţi viitorii eurodeputaţi să se alăture acestui grup. Afilierea PMP la PPE ar putea dura de la câteva luni la un an de zile. Cred că obiectivul trebuie să fie maximizarea numărului de mandate obţinut de PPE în România: PDL şi PMP împreună. Doar aşa ne vom putea impune agenda. Este deci important ca PPE să câştige alegerile în România prin actorii săi de aici: PDL, PMP şi UDMR.

Din această perspectivă înseamnă că nu sunteţi acord cu atacarea PDL în această campanie.

S.M.: Cred că inamicul principal este proasta guvernare din ultimii doi ani, sub conducerea unui premier care nu face nimic pentru a mişca economia. România va avea un handicap major ­dacă un guvern nu face nici un fel de ­reforme vreme de mai mulţi ani.

Veţi discuta cu liderii PMP să propuneţi un moratoriu pentru a nu mai ataca PDL, după ce Cristian ­Preda, dar nu doar el, a atacat-o de mai multe ori pe Monica Macovei?

S.M.: Nu ştiu dacă eu sunt în măsură să propun un moratoriu, dar ce voi crede voi spune. Inamicul îl reprezintă, însă, proasta guvernare şi PSD, iar obiectivul trebuie să fie maximizarea voturilor dreptei. Pe de altă parte, PDL şi PMP sunt competitori şi, că în orice competiţie sportivă, chiar dacă îl apreciezi pe cel de lângă tine, vrei să câştigi, vrei să alergi mai repede.

Dar fără să-i pui piedică celui de ­lângă tine.

S.M.: Da, trebuie să respecţi regulile de fair-play, dar dorinţa de a te afirma şi de a fi mai bun este legitimă.

Înainte să veniţi în PMP aţi avut o discuţie cu Elena Udrea?

S.M.: Nu. Pe Elena Udrea am văzut-o pentru prima dată luni, înainte de depunerea listei candidaţilor PMP pentru alegerile europarlamentare. A fost deschisă faţă de ideile mele, dar nu am avut şansa să avem un dialog lung şi aprofundat despre aceste subiecte. Nu se poate spune că ne cunoaştem, dar am fost bine primit.

Elena Udrea a devenit şefa neoficială a PMP. Credeţi că ar avea succes într-o eventuală candidatură la prezidenţiale?

S.M.: Vorbind acum despre candidaţi la alegerile prezidenţiale le facem o mare nedreptate românilor. Cred că e foarte important ca înainte de alegerile europene să vorbim despre Europa. Românii merită să ştie ce poate face Europa pentru ei şi să-i aleagă pe cei care îi vor reprezenta cel mai bine. Trebuie să înţelegem că Europa este parte a soluţiei în încercarea noastră de a trăi mai bine. De aceea, eu voi spune românilor ce poate face Europa pentru ei şi cum vreau să îmbunătăţesc eu funcţionarea Europei. Despre alegerile prezidenţiale propun să vorbim după alegerile europene.

Elena Udrea ar putea fi un model pentru dvs.?

S.M.: Angela Merkel este un model pentru mine şi vă pot spune o trăsătură comună a celor două: perseverenţa.

Care este idealul dvs. politic? De ce aţi intrat în politică?

S.M.: Viziunea mea este o nouă generaţie de lideri politici care să ofere românilor ceea ce merită. Oameni politici care lucrează în folosul oamenilor – pentru asta am intrat în politică.

Vă gândiţi că devenind eurodeputat, acesta este primul pas spre o carieră mai ambiţioasă în politică?

S.M.: Calităţile de care ai nevoie pentru fi un bun om politic pe plan european sunt diferite de calităţile de care ai nevoie la nivel naţional sau local. Eu ştiu că voi fi, din prima zi, un foarte bun europarlamentar. Poate cel mai bun pe care îl va avea România. Eu aleg să fac ceea ce pot să fac mai bine decât alţii: să ­reprezint România în Europa. Alte ambiţii nu am.

Unde vă doriţi să ajungeţi?

S.M.: Îmi doresc să fiu un bun europarlamentar pentru România şi să las ceva în urmă după 5 ani în Parlamentul European. Nu aspir la nici o altă funcţie acum. Voi lupta pentru încrederea oamenilor în campania electorală. Apoi aştept cu mare nerăbdare să mă apuc de treabă în Parlament.

Acum câţiva ani spuneaţi într-un interviu că în România partidele nu au nici măcar câte o singură idee de politică externă fiecare şi că la Bucureşti nu există nici măcar un om politic care să poată dezbate fără complexe la nivel înalt cu oricine din UE teme în interesul României. Veţi fi dvs. primul care să poată face acest lucru, ce idei aveţi dvs. în ceea ce priveşte o nouă viziune de politică externă?

S.M.: Eu nu am nici un fel de complexe în Europa. Am învăţat că, dacă eşti competent, serios şi câştigi încredere, poţi avea succes în orice faci, la fel ca toţi europenii. Eu m-am impus în multe competiţii internaţionale. În plus, ­accept puncte de vedere diferite şi ştiu să găsesc soluţii ţinând cont de poziţia partenerilor din alte ţări. Cât priveşte întrebarea dumneavoastră, voi milita pentru un parteneriat transatlantic puternic, bazat pe încredere reciprocă. Ultimele săptămâni ne arată cât este de importantă cooperarea dintre Europa şi Statele Unite, dar încrederea pierdută în ultimele luni trebuie restabilită. Voi milita pentru o politică de vecinătate activă şi pragmatică. Vreau ca Europa să se înconjoare de state stabile, cu care să avem legături economice şi culturale intense şi ca aceste state să respecte standardele democratice, drepturile omului şi statul de drept.

Dar care este proiectul dvs. concret?

S.M.: Aspir să lucrez în Comisia de Afaceri Economice şi Monetare, cu care lucrez şi în această perioadă din funcţia de consilier principal al PPE şi care se preocupă în această perioadă de dezvoltarea zonei euro, întărirea guvernanţei în această zonă.

Şi care este proiectul dvs. personal?

S.M.: Proiectul meu este ca România, înainte să intre în zona euro, să fie avută în vedere la toate deciziile economice care privesc zona euro, iar interesele noastre să fie reprezentate.

Mai exact, ce veţi putea face în acest sens?

S.M.: Există o propunere a Comisiei Europene, a preşedintelui Comisiei şi a preşedintelui Consiliului European pentru dezvoltare a Uniunii Economice şi Monetare. Această propunere va fi discutată în toate forurile europene în perioada următoare, iar şefii de state se vor apleca asupra ei în luna octombrie. Deci în momentul în care voi intra eu în Parlamentul European, mai-iunie, este exact momentul când se vor pune bazele Uniunii Economice şi Monetare, va fi o dezbatere care porneşte de la faptul că o criză precum cea care a lovit UE şi România în ultimii ani să nu se mai poată repeta.

Va fi vorba de o dezbatere, deci nu vorbiţi despre un proiect propriu.

S.M.: Cred că trebuie să învăţăm să contribuim şi la proiectele mari ale UE. Cred că în afară de a veghea ca interesele României să fie apărate, sau de situaţia în care România poate deveni lider, cum este cazul Republicii Moldova, cred că putem învăţa să fim o voce şi în proiectele mari şi cu adevărat importante ale UE. Ne-a lipsit în ultimii ani aspiraţia de a fi o voce şi pe priorităţile UE, preşedintele a făcut acest lucru foarte bine la Consiliul European, dar trebuie să facă şi miniştrii dacă sunt capabili şi trebuie să facă şi europarlamentarii. Una dintre aspiraţiile mele este ca România să nu aibă doar roluri mari pe teme mici, ci şi roluri importante pe teme mari. Ştiu că la început rolul meu într-o temă mare va fi mic, fiindcă sunt nou, dar peste cinci ani când vom trage linie, voi fi printre cei mai buni.