Recenta iniţiativă a unui grup de deputaţi, de mărire a remuneraţiilor personalului sanitar, a celor din învăţământ şi asistenţă socială, stârneşte reacţii negative. Experţii se exprimă contra proiectului.
Care este punctul dumneavoastră de vedere asupra ultimelor măriri de salarii iniţiate de un grup de deputaţi?
Ionuţ Dumitru: În primul rând, trebuie să avem o discuţie despre legalitatea măsurilor. Avem mai multe texte legale încălcate. Legea responsabilităţii fiscale stipulează că şase luni înainte de alegeri nu sunt permise creşteri salariale. Legea finanţelor publice şi Constituţia spun că, atunci când ai o decizie cu impact bugetar, trebuie o fişă financiară de estimare de impact ataşată şi prevăzută sursa finanţării.
Nu e prima lege făcută fără fişă de impact.
I.D.: Avem o problemă de legalitate, impact bugetar şi sustenabilitate a măsurii. Cât discutăm despre creşteri de salarii, trebuie să ne fie foarte clar că ele au un caracter permanent. Nu cred că se va mai atinge cineva de aceste salarii, de cheltuielile sociale în general, în anii următori, dacă vom avea nevoie de o ajustare a bugetului, date fiind experienţele trecute, cu costurile plătite de politic, economic, social. Probabil că nimeni nu va mai îndrăzni să ajusteze aceste cheltuieli sociale. Ştiind că e o cheltuială permanentă, trebuie să ne asigurăm că avem sursele de finanţare care au aceeaşi calitate, adică aceeaşi natură permanentă.
Vectorii iniţiativei spun că avem creştere economică şi avem de unde.
I.D.: Toată discuţia aceasta, că “avem creştere economică şi de aici finanţăm”, mi se pare extrem de periculoasă.
Este exact ce a declarat Varujan Vosganian, pe atunci ministru de Finanţe, în anul 2008.
I.D.: Şi aţi văzut în 2009 cât de sustenabil e să finanţezi cheltuieli permanente din venituri temporare, generate de o creştere economică iluzorie. Şi acum discutăm despre o creştere economică foarte mare, de 5,2% în primele şase luni, dar în condiţiile în care creşte consumul cu 10%. Dezechilibrele ce se prefigurează nu pot face această creştere economică sustenabilă.
Automat, vorbim despre ce s-a întâmplat în 2008 şi despre contracţia economică din 2009. Ce facem acum?
I.D.: Evident, ar fi nevoie de o ajustare. Bugetul are posibilităţi limitate. Riscul e ca performanţa economică viitoare să nu mai susţină o creştere atât de puternică a cheltuielilor sociale şi să fim nevoiţi să facem ajustarea.
Proiecţiile pe 2017 arătau deja un deficit bugetar de peste 3%. Fără aceste măsuri. Dacă le adăugăm, probabil că deficitul bugetar depăşeşte 4%. Foarte mare şi inacceptabil. Anvelopa bugetară e extrem de limitată, iar posibilităţile de acomodare şi ajustare a măsurilor în buget, inexistente.
Salariile deci nu mai pot fi scăzute în nici un caz.
I.D.: Odată ce aceste decizii vor fi luate, chiar dacă guvernul de după alegeri va fi responsabil şi va decide că anulează sau amână creşterile, riscăm foarte mult. Amintiţi-vă de creşterea de salarii de 50% în Educaţie din 2008. În 2009 a fost anulată. Apoi, au fost procese şi hotărâri judecătoreşti definitive ale unor salariaţi care au dat în judecată statul. Acesta a trebuit să le finanţeze. S-a ajuns la 11 miliarde de lei. S-au plătit până la acest moment, din bugetul statului, pe hotărâri judecătoreşti definitive, pentru diverse măriri salariale, de vreo nouă miliarde de lei, adică două miliarde de euro.
