Deputatul PMP Eugen Tomac (34 ani) susține că guvernul de la Chișinău preia teme din “ideologia sovietică” și că, deși ar putea fi bine intenționat, va lucra în cele din urmă pentru apărarea intereselor liderilor politici din coaliția aflată la putere. Tomac este de părere că Rusia nu se va opri până nu va pune mâna pe gurile Dunării, iar în acest scop are nevoie de Găgăuzia, o regiune din Republica Moldova, în care majoritatea locuitorilor vorbesc o limbă turcică și sunt ortodocși rusificați.
Recent, la alegerile pentru desemnarea liderului Găgăuziei, candidata Moscovei și-a adjudecat această poziție. Deputatul Partidului Mișcarea Populară crede că România ar trebui să fie preocupată de această regiune care se află la doar 35 kilometri de Galați. Tomac spune că legăturile PMP cu Udrea nu mai există, dar că parteneriatul cu Traian Băsescu este foarte solid. Întrebat dacă fostul președinte PMP poate intra în partid, Eugen Tomac explică importanța legăturilor dintre PMP și Traian Băsescu. De fapt, potrivit statutului PMP, Traian Băsescu nu poate deveni membru al partidului din cauza dosarului penal deschis în cazul Gabriela Vrânceanu Firea. Un dosar care din punct de vedere politic este “nedrept”, consideră Tomac, fără să intre în speța juridică și adăugând că Traian Băsescu “a fost făcut în fel și chip pe diverse posturi tv”, iar acum e “cumva” incorect “să fie anchetat pentru o declarație politică”.
Credibilitatea premierului moldovean Chiril Gaburici este oarecum compromisă după ce s-a aflat că nu are bacalaureatul, pe de altă parte, însă, se poate spune că urmează calea europeană a predecesorului său?
Eugen Tomac: Situația de la Chișinău e mai complicată, fiidcă, deși exista posibilitatea formării unei coaliții pro-europene, cu o majoritate clară, totuși acest lucru nu s-a întâmplat. Premierul Gaburici reprezintă un guvern minoritar susținut de unul dintre cele mai antiromânești și antieuropene partide: Partidul Comuniștilor. Acest lucru ridică mari semne de întrebare asupra asumării drumului european. De pildă, comuniștii au încercat să schimbe termenul de “europenizare” cu cel de “modernizare”.
Dar n-au reușit.
E.T.: Faptul că teme ce țin de ideologia sovietică sunt asumate de actualul guvern ne face să ne îndoim de bunele lui intenții.
La ce vă referiți?
E.T.: De pildă se pune un accent exagerat pe ziua “eliberării de sub ocupantul nazist” prin comparație cu poziția pe care a avut-o fostul președinte Mihai Ghimpu, care a numit prin decret ziua de 28 iunie “Ziua ocupației sovietice în Republica Moldova”. Aceste teme sunt foarte sensibile. Apoi solicitările comuniștilor de a controla instituții importante precum Consiliul Coordonator al Audio-Vizualului sugerează, de asemenea, că balansul spre Est pare mai probabil decât cel spre Vest.
Comuniștii au cerut într-adevăr și funcții în fruntea parchetului și a Serviciului de Informații și Securitate, după ce au primit deja Curtea de Conturi și Consiliul Coordonator al Audio-Vizualului.
E.T.: Consiliul Coordonator al Audio-Vizualului este o instituție extrem de importantă în Republica Moldova. Este instrumentul-cheie care din punct de vedere mediatic ține Republica Moldova pe loc. Nu poți vorbi la guvern sau la primărie despre integrare europeană, iar 80% din populația
R. Moldova să fie zi de zi alimentată de presă în limba rusă. În ultimii doi ani de zile Rusia a întrecut orice limită în ceea ce privește propaganda prorusă și ofensiva antieuropeană și antiamericană. Populația trebuie să fie protejată de acest val de propagandă, care până la urmă este antinațională.
Cum poate fi protejată?
E.T.: Când un post de televiziune duce campanii împotriva intereselor strategice ale statului moldovean, ar trebui luate măsuri împotriva lui.
Până la urmă, aceste televiziuni pot transmite și din afara R. Moldova.
E.T.: Toate acestea sunt reglementate de această instituție care controlează audio-vizualul moldovenesc. De ce, spre exemplu, nu există o deschidere la fel de mare față de posturile de televiziune din România? Televiziunile din R. Moldova ar trebui să transmită în limba statului, care este limba română, nu în rusă. Moldovenii sunt ținuți captivi de aceste televiziuni în limba rusă, fără ca aceiași politicieni care vorbesc despre apropierea de UE să facă ceva pentru a-i proteja pe cetățenii țării de agresiunea ideologică a Rusiei. Scenariul Moscovei este clar: presa moldovenească să fie în proporție covârșitoare controlată de Rusia.
Totuși, dincolo de aceste mici aranjamente, nu există fapte concrete care să-I fie reproșate lui Gaburici, pe axa europeană?
E.T.: Nu am ce să-i reproșez, dar vreau să subliniez două lucruri: un premier tehnocrat cu un guvern minoritar, cu securea comuniștilor deasupra capului nu are libertatea nici măcar să pună în aplicare programul guvernamental pe care și l-a asumat. Avem exemple aici: am avut premieri președinți de partid, cu partide puternice în spate, cu majorități și n-au reușit să-și pună în aplicare programul de guvernare.
Vă referiți la Emil Boc?
E.T.: E poate cel mai potrivit exemplu, un om care a încercat să-și facă onest datoria și a trecut țara și printr-o perioadă de criză, dar nu și-a atins obiectivele.
Îl bănuiți pe Gaburici de simpatii pro-ruse sau de ce sunteți sceptic?
E.T.: Nu, nu-l bănuiesc, cred doar că a venit nepregătit pentru funcția pe care o ocupă.
Dar de unde a apărut așa dintr-o dată Chiril Gaburici?
E.T.: Este un apropiat al fostului premier Vlad Filat și reprezintă profilul perfect pe care și l-au dorit atât comuniștii, cât și europeniștii.
Adică nu foarte hotărât să doboare corupția și să facă ordine.
E.T.: Cred că este omul pe care l-au căutat, în așa fel încât ei să-și vadă de propriile interese. E valabil atât pentru coaliția de guvernare, cât și pentru comuniști. S-a ratat, din păcate, posibilitatea creării unei alianțe europene solide, care să ducă mai departe angajamentele asumate de Republica Moldova prin acordurile cu UE. Există un singur câștigător după acest aranjament: Federația Rusă.
Vreți să spuneți că România a pierdut acest meci în favoarea Rusiei?
E.T.: Indiscutabil. România avea suficiente pârghii prin care putea ajuta la refacerea vechii Alianțe pro-europene.
Ce fel de pârghii?
E.T.: Sunt sigur că dacă la Cotroceni era președintele Traian Băsescu, astăzi la Chișinău am fi avut o coaliție pro-europeană.
Ați mai spus acest lucru, dar nu ați explicat cum ar fi putut aranja Traian Băsescu această coaliție?
E.T.: Cele mai importante uși care i s-au deschis R. Moldova în ultimii trei-patru ani, au fost deschise de Traian Băsescu. Apoi cred că prin simplul fapt că România nu s-a pronunțat deloc în perioada în care se purtau negocierile de formare a guvernului la Chișinău, liderii de acolo au văzut acest lucru ca pe o slăbiciune a Bucureștiului. Traian Băsescu nu ar fi tăcut și ar fi avut suficient tact încât să-i fi adus pe toți pro-europenii moldoveni la aceeași masă.
Ar mai fi fezabil proiectul unirii celor două țări despre care vorbea Traian Băsescu anii trecuți?
E.T.: Eu sunt istoric și îmi aduc aminte cum acum 97 de ani, după primul război mondial, când România era frântă în mai multe bucăți, Sfatul Țării de la Chișinău cu 96 de voturi pentru, 36 împotrivă și cu trei abțineri a votat alăturarea de România, pentru a se pune la adăpost de pericolul care venea dinspre Rusia.
Credeți că istoria se poate repeta?
E.T.: Dacă nu suntem atenți la istoria noastră putem repeta greșelile, fără să vedem oportunitățile. Rusia are un plan clar pe care vrea să-l pună în practică. Traian Băsescu a spus de mult că Moscova vizează gurile Dunării și astăzi devine clar pentru toată lumea că acesta este unul dintre scopurile Rusiei. Acum două săptămâni, într-o zonă care se află la 20 de kilometri de Dunăre, în Găgăuzia, unde locuiesc circa 160.000 de cetățeni moldoveni, din care 120.000 sunt găgăuzi, care vorbesc o limbă turcă, dar sunt ortodocși și rusificați, a fost ales noul bașcan.
De fapt, e o bașcană, Irina Vlah, preferata Moscovei.
E.T.: Da, pentru că Găgăuzia a devenit un punct geostrategic pentru Rusia. Într-o singură lună locuitorii din Comrat, un orășel de 20.000 de locuitori, au fost vizitați de zeci de politicieni din Federația Rusă, de formațiile de muzică cele mai iubite din Rusia, de cei mai cunoscuți sportivi ruși. Toți au avut un mesaj comun: această zonă să fie cât mai strâns legată de Federația Rusă. O zonă care poate deveni atât de conflictuală și care se află la 35 de kilometri de Galați ar trebui să ne preocupe.
Până la urmă l-ați dat în judecată pe Călin Popescu Tăriceanu pentru votul din Senat, care printr-o soluție contestabilă l-a salvat pe Dan Șova de procurorii anticorupție care voiau să-l rețină?
E.T.: Am depus o plângere la Parchet.
Credeți că Dan Șova trebuia arestat?
E.T.: Cred că în cazul Șova, Senatul trebuia să răspundă cererii DNA și că abuzul făcut de liderul Senatului, dl. Tăriceanu trebuie lămurit într-un fel sau altul, fiindcă a fost încălcată Constituția.
A fost și cazul Elenei Udrea, în care dvs. și restul parlamentarilor PMP ați votat împotriva arestării Elenei Udrea, pentru care însă Camera Deputaților a decis în favoarea reținerii.
E.T.: PMP a votat pentru începerea urmăririi penale.
Dar împotriva arestării. De altfel într-o declarație făcută de dvs. în luna ianuarie ați spus că partidul a luat decizia să voteze în favoarea urmăririi penale, dar împotriva reținerii.
E.T.: PMP a votat pentru începerea urmăririi penale a Elenei Udrea. Aceasta a fost poziția noastră.
Cum a plecat Elena Udrea din partid?
E.T.: Pe 29 ianuarie, când a fost invitată la DNA și i-au fost aduse la cunoștință acuzațiile, m-a contactat și mi-a spus că se autosuspendă, de fapt e o retragere din PMP.
Deci e suspendată sau și-a dat demisia?
E.T.: Procedura prevede că autosuspendarea se face imediat după începerea urmăririi penale, iar în 15 zile îți încetează calitatea de membru.
Credeți că ar fi nevoie în PMP de o dezbatere despre tot ceea ce s-a întâmplat în partid de la alegerile europarlamentare până la cele prezidențiale, care să includă și ceea ce a făcut Elenea Udrea împreună cu cei cu care a colaborat câtă vreme s-a aflat în fruntea formațiunii?
E.T.: Ce s-a întâmplat de fapt în 2014: un partid nou înregistrat în ianuarie 2014 am intrat prea repede într-o competiție electorală, e vorba despre europarlamentare, fără să avem structuri. Am obținut un scor bun, nu am avut timp să ne așezăm ca partid fiindcă a existat această perioadă extrem de agitată, în care oamenii care veneau spre noi se implicau imediat în campanii electorale. Au urmat alegerile interne, eu m-am retras din fruntea PMP și nu am candidat, fiindcă am văzut că atâția colegi își doreau această funcție: Elena Udrea, Adrian Papahagi, Daniel Funeriu. După aceste alegeri, a fost o vară liniștită, după care campania prezidențială. A fost un an greu, cu multe experiențe, unele nefericite. Dar anul acesta, după noile alegeri interne din 8 februarie încoace PMP a început o nouă etapă.
În ultimele sondaje PMP abia dacă are 2%. E vorba despre efectul pe care l-a avut asupra partidului arestarea Elenei Udrea?
E.T.: Indiscutabil este un efect al situației prin care trece Elena Udrea, dar și încercările permanente de discreditare a lui Traian Băsescu.
N-ar fi în folosul partidului să se dezică de perioada în care Elena Udrea a fost șefa partidului, în fond atunci au plecat din PMP și „intelectualii președintelui“?
E.T.: Trebuie să analizăm lucrurile corect și să luăm exact partea care contează pentru PMP. Există o cauză în justiție, iar când se vor pronunța judecătorii, va avea și partidul un punct de vedere. Elena Udrea nu mai face parte din partid și nu sunt adeptul ideii că cineva poate fi acuzat pentru toate relele lumii.
Îl primiți pe Traian Băsescu în partid?
E.T.: Președintele e cel care ne-a inspirat să punem bazele PMP. E partenerul nostru.
Dar nu-l puteți primi în PMP?
E.T.: Nu s-a pus problema să-l primim, relația așa cum este e suficientă.
Nu-l puteți primi pentru că este subiectul unui proces penal, iar statutul PMP nu v-ar da voie, din câte se înțelege?
E.T.: Așa e când începe urmărirea penală, încetează calitatea de membru. Nu se pune problema în acest fel, însă, pentru Traian Băsescu. Noi avem un parteneriat solid și sunt sigur că și cazul în speță va fi rezolvat în favoarea președintelui. Politic vorbind, fiindcă nu intru în aspectele juridice, e cumva nedrept ca acest om care a fost făcut în fel și chip pe diverse posturi tv să fie anchetat pentru o declarație politică.
De ce credeți că intelectualii din jurul lui Traian Băsescu l-au abandonat?
E.T.: Fiecare are propriul lui drum în politică, iar Traian Băsescu i-a încurajat pe fiecare dintre ei la momentul potrivit, nu e vina lui că ei s-au îndepărtat.
Ar putea fi vina Elenei Udrea.
E.T.: Când ei au venit în jurul lui, Elena Udrea tot acolo era: în preajma lui sau la PDL.
La ce scor sperați anul viitor la alegerile parlamentare?
E.T.: Vom intra în Parlament cu un scor bun. Am început deja un proces de consolidare a organizațiilor. Nu vrem să rămână țara pe mâna acestui PSD nereformat și a PNL-ului, care pare tot mai blocat într-un proiect depășit de timp. Avem nevoie de o forță politică nouă.
La ce scor vă așteptați?
E.T.: Nu vreau să dau cifre, dar sunt sigur că vom avea un scor bun.
De unde are bani PMP?
E.T.: Din ceea ce oferă membrii: donații și cotizații. Sunt venituri modeste și în mod clar insuficiente. Sper că noua lege de finanțare a partidelor și a campaniilor electorale să așeze lucrurile pe un făgaș mai corect, iar societățile comerciale să nu mai fie în preajma partidelor.
Traian Băsescu spunea că pe Victor Ponta nu-l prinde Paștele la Palatul Victoria. Mai credeți în această analiză?
E.T.: Mai e ceva până la Paști, dar devine tot mai clar că PNL nu vrea să vină la guvernare. Klaus Iohannis a ratat de altfel ocazia de a demonstra că spiritul USL nu mai plutește în atmosferă: l-a confirmat ca ministru al Finanțelor pe Eugen Teodorovici, deși acesta ca ministru al Fondurilor Europene a votat în Senat împotriva reținerii lui Dan Șova. Votul lui împotriva Justiției a fost extrem de relevant pentru guvernul din România, iar președintele nu s-a opus în nici un fel.
În cazul unei moțiuni de cenzură a PNL vă veți alătura?
E.T.: PNL amenință de mult timp cu această moțiune. Moțiunea de cenzură trebuia depusă imediat după alegeri, dacă președintele Iohannis și marele PNL voiau să le ofere românilor o altă perspectivă.
De ce credeți că PNL și Iohannis n-ar vrea să-l schimbe pe Ponta?
E.T.: În primul rând moțiunea putea fi depusă până acum și în al doilea rând nici PNL, nici Iohannis nu și-l doresc pe Cătălin Predoiu ca premier. PNL se pregătește pentru alegerile din 2016.
Aveți informații în acest sens?
E.T.: E doar o analiză. Se vede cu ochiul liber că nici PNL, nici Iohannis nu
s-au folosit de nici una din posibilitățile pe care le-au avut pentru a scăpa de Victor Ponta.
Câți parlamentari are PMP?
E.T.: Cinci, dar noi n-am trecut prin alegeri încă, abia anul viitor PMP va avea propriul grup parlamentar.
Dar dacă nu intrați în Parlament, veți dispărea?
E.T.: Sunt sigur că vom avea un grup numeros de parlamentari.
