Dr. Constantin Corneanu, specialist în istorie contemporană, preşedintele Asociaţiei Europene de Studii Geopolitice şi Strategice „Gheorghe I. Brătianu”, a răspuns întrebărilor României Libere pe tema unui subiect "fierbinte": terorismul. Constantin Corneanu consideră că Uniunea Europeană nu va mai fi, pentru multă vreme de acum înainte, un spațiu sigur, iar lichidarea celulelor teroriste din spațiul UE va fi un proces de lungă durată, extrem de dificil.
R.l: Atentatele teroriste din Paris au șocat opinia publică mondială. Ar fi putut fi anticipate aceste acțiuni teroriste, de către instituțiile specializate (Poliție, servicii secrete) din Franța sau din alte state europene?
În principiu, da, însă era nevoie de mai multă atenție în monitorizarea informațiilor privind comportamentul presupușilor teroriști, de o mai bună capacitate de analiză a informațiilor, precum și o cooperare generală, largă, cu serviciile de informații din cadrul comunității internaționale. O colaborare care ar fi îmbogățit baza de date a serviciilor franceze, fără a mai vorbi despre cele ale țărilor membre ale UE și NATO, în acest efort teribil care se face pentru combaterea terorismului internațional de factură islamică. Totodată, trebuie să menționăm faptul că obținerea de informații din interiorul organizațiilor teroriste, cu ajutorul surselor umane, nu numai tehnice, reprezintă un efort aparte și, din păcate, nu întotdeauna încununat de un succes total. Am putea spune că din acest ultim punct de vedere, serviciile speciale franceze și poliția au eșuat într-o proporție semnificativă, cu consecințele de-acum binecunoscute.
R.l: Dacă analizăm situația pe ansamblul UE, putem considera Franța o țară mai vulnerabilă decât altele, ținând cont, de exemplu, de legislația franceză sau de structura populației Franței?
Răspunsul nu poate fi decât categoric pozitiv. Legislația și structura populației Franței s-au dovedit a fi, în timp, bombele cu explozie întârziată care au explodat direct în față în această târzie toamnă pariziană. Prezența unor comunități etnice și religioase, în număr din ce în ce mai mare, venite din vechiul spațiu colonial francez, și nu numai, precum și imposibilitatea integrării economice, culturale și sociale a acestor oameni, fără a mai vorbi despre propaganda islamistă, au dus la acumularea unor tensiuni care au început să explodeze și să pună în mare dificultate autoritățile statului francez. Pe acest fond, s-a suprapus decizia teroriștilor islamiști de-a arunca în aer o mare putere europeană, un simbol al culturii și civilizației, al spiritului liber și al umanității. Neputința statului francez, respectiv a poliției, mărturisită public, privind controlul asupra anumitor zone ale orașelor franceze, unde se află comunități islamice ghetoizate, spune foarte mult despre eșecul societății franceze, a statului francez de-a asimila și integra aceste populații în marea masă a francezilor europenizați.
R.l: Cum putem evalua situația României, din punctul de vedere al posibilelor amenințări, dar și al posibilităților de contracarare a acestora?
România pare să fie într-o anumită securitate având în vedere că în societatea românească nu există încă elemente care să achieseze la propaganda teroriștilor islamiști. Spațiul românesc pare să nu prezinte un atât de mare interes strategic în acest război global al teroriștilor împotriva civilizației europene, însă pot apărea oricând surprize neplăcute. Avem o comunitate musulmană, veche de decenii, complet loială statului român și valorilor sale, astfel încât nu cred că există perspective pentru radicalizarea acestei comunități, fără a mai vorbi despre coruperea acesteia de către islamiști pentru a avea un comportament schimbat și o altfel de înțelegere a Coranului. Pe teritoriul românesc nu se află, în acest moment, infrastructuri militare sensibile ale NATO sau SUA astfel încât să devină posibile ținte ale teroriștilor islamiști. După cum se desfășoară evenimentele din spațiul UE, teroriștii vor să aducă teama și panică în sânul populației civile și mai puțin să atace obiective militare, precum ar fi în Baza de la Deveselu, în cazul României, sau cea de la Kogâlniceanu. Un rol important îi revine în acest moment SRI care va trebui să-și intensifice eforturile de supraveghere a germenilor unor amenințări teroriste, cooperarea cu serviciile similare din spațiul euro-atlantic, precum și generarea unor posibile modificări legislative în domeniul luptei antiteroriste, în măsura în care este nevoie de acest lucru. Nivelul „precaut” de alertă antiteroristă pe care SRI îl anunță, în clipa de față, ne îndreptățește să sperăm că vom putea evita pentru multă vreme această urgie care vrea să îngenuncheze spațiul euro-atlantic și valorile sale.
R.l: Fluxul de refugiați, din ultimele luni, reprezintă sau NU un factor care sporește amenințările teroriste la adresa UE?
Din păcate, dincolo de dramele umane sau familiale, generate de războiul din Siria sau de condițiile economice din spațiul african sau al Orientului Mijlociu, există premise extrem de serioase care pot conduce la concluzia că fluxul de imigranți poate deveni un element de insecuritate la adresa UE. Greșelile sau concesiile din politica de securitate a UE, respectiv aruncarea în aer a principiilor care guvernează Spațiul Schenghen, ca urmare a unor viziuni politice diferite între membrii UE, a sporit gradul de periculozitate a acestui flux de refugiați. În contextul dezlănțuirii acestui val de teroare, este posibil ca toleranța europeană la dramele din sânul acestui flux să devină aproape zero, iar construcția europeană să-și modifice principiile în ceea ce privește libera circulație a oamenilor în spațiul UE. Serviciile de poliție și de informație din spațiul UE vor fi nevoite să-și întărească prezența în viața comunităților lor și să devină din ce în ce mai eficiente în a asigura securitate personală și națională totală.
R.l: Cum estimați că va evolua situația de securitate din Europa, în următorii ani, din punctul de vedere al amenințărilor teroriste?
Va fi extrem de dificil să reduci clivajele economice, culturale și sociale pentru a putea avea o relație echilibrată între majoritate și minoritatea religioasă, numulțumită și gata de revoltă, însă, este o soluție bună pe termen mediu și lung. Totodată, vom observa o întărire a forțelor de ordine, a aparatului polițienesc și de informații ceea ce te va duce cu gândul la faptul că lucrurile s-au schimbat atât de mult încât visul european ar putea deveni o amintire. Lichidarea celulor teroriste din spațiul UE va fi un proces de lungă durată, extrem de dificil, însă el trebuie realizat, indiferent de costuri. Înlăturarea acestei panici, a fricii, instituite de aceste atacuri teroriste, va reprezenta testul suprem în relația dintre cetățenii UE și fanaticii dispuși să moară pentru credința lor. UE nu va mai fi pentru multă vreme un spațiu sigur și este foarte posibil ca însăși constrcuția europeană să-și schimbe datele de evoluție, respectiv o posibilă naștere a nucleului dur al UE, din punct de vedere instituțional, având în vedere decalajele din interiorul UE, precum și nevoia de securitate sporită în fața amenințărilor teroriste.
R.l: Care ar fi cele mai sigure state (sau categorii de state) din lume, din punctul de vedere al lipsei amenințărilor teroriste?
Nu cred că există state sau categorii de state care să fie sigure, în condițiile în care terorismul internațional, nu numai de factură islamică, este o caracatiță cu multe posibilități de renaștere și corupere a minților și sufletelor unor semeni de-ai noștri. Totul este o chestiune de timp până când societățile din anumite spații geografice ar putea fi puse în dificultate de fanaticii unei idei, ai terorii. Modul în care a apărut și s-a dezvoltat Statul Islamic (ISIS) reprezintă o surpriză extrem de neplăcută pentru comunitatea internațională și o lecție teribilă în ceea ce privește capacitatea de analiză și prognoză a comunității de intelligence occidentale. Războiul cu terorismul nu va înceta pentru multă vreme, iar în secolul XXI, după cum declara André Malraux, dacă umanitatea „nu găseşte nicăieri un model exemplar de om, va fi rău”.
