Preşedintele PDL, Vasile Blaga (56 de ani), crede că Mihai Răzvan Ungureanu era mai bine să fi venit alături de democrat-liberali decât să-şi fi făcut propriul partid. De altfel, şeful PDL recunoaşte că Alianţa România Dreaptă (ARD) a fost consitituită prea târziu şi, potrivit propriilor analize se află sub scorul partidului cu 2 procente.
În ceea ce priveşte „posibilele blaturi” despre care a vorbit consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu, care a spus inclusiv că unii candidaţi PDL sunt prea „tăcuţi” şi cam „impotenţi”, Vasile Blaga îi atrage atenţia acestuia că „a mai plecat o dată de la Cotroceni pentru poziţii care nu erau ale preşedintelui”. În orice caz, liderul PDL se întreabă: „De ce nu se înscrie Sebastian Lăzăroiu într-un partid? În Albă-ca-Zăpada, de exemplu şi să candideze într-un colegiu în numele partidului Albă-ca-Zăpada, mi-aş fi dorit mult să-l văd şi cred că ar scoate un scor bun”.
Aţi vorbit recent despre eventualitatea ca Traian Băsescu să cheme PDL să facă Guvernul după alegeri şi aţi menţionat că PNL ar fi singurul partener posibil de guvernare „cu sau fără Crin”. Îl luaţi la pachet şi pe Dan Voiculescu?
V. B. Noi suntem în campanie electorală şi principalul nostru adversar este USL, iar scopul nostru este să obţinem un scor bun, care să ne poată permite la o adică participarea la guvernare. Dacă se va întâmpla acest lucru, o alianţă naturală ar fi cu PNL şi UDMR. Atunci când încerci să faci o astfel de construcţie, oamenii contează mai puţin, nu poţi să pui condiţii prealabile, cu sau fără cineva. Totuşi nu văd nici un motiv pentru care am guverna alături de Dan Voiculescu.
Dan Voiculescu se află într-o alianţă cu PNL. În ipoteza în care PDL ar guverna cu PNL, în combinaţie ar intra şi PC?
V. B. Chiar dacă se află într-o relaţie cu PNL, în ipoteza enunţată nu va participa la guvernare.
Când spuneţi că „foarte mulţi de la PNL îşi doresc o alianţă cu PDL” la ce ordin de mărime vă gândiţi?
V. B. Nu vreau să fac aprecieri de mărime de acest gest, dar se vad poziţiile acestora şi în mass-media. Sunt oameni ca Andrei Chiliman, Călin Popescu Tăriceanu, Ludovic Orban şi mulţi alţii care nu se simt bine lângă PSD.
Aţi avut, aveţi discuţii cu aceşti nemulţumiţi din PNL?
V. B. Nu.
Nici de la nivel local?
V. B. Nu. Deocamdată suntem într-o confruntare, mai ales că ei nu au o ofertă serioasă pentru România, în afara celor 26 de pagini de promisiuni electorale, care pentru a fi puse în practică ar fi nevoie de bugetul SUA. Îmi pare rău că liderii PNL şi-au lăsat partidul să se topească în PSD şi au acceptat un program din care lipsesc măsurile de dreapta. E clar că din acest motiv mulţi sunt nemulţumiţi, dar acesta nu e un motiv să încercăm să fracţionam un partid. Eu cel puţin nu aş fi de acord niciodată cu o astfel de metodă.
Excludeţi din start o colaborare guvernamentală cu PSD?
V. B. Exclud pentru că nu putem să guvernăm cu cineva care nu-şi ţine promisiunile, nici pe cele pe care liderii PSD le-au făcut atunci când erau în opoziţie, nici pe cele din programul cu care au venit la guvernare. Nu poţi să ai o alianţă cu cineva care minte pe bandă rulantă, aşa cum face Victor Ponta
Cu toate acestea, imediat după ce aţi devenit preşedintele PDL aţi vorbit public despre prietenii dvs. buni din PSD.
V. B. Am spus că am prieteni buni şi în PDL şi în PSD şi i-am şi nominalizat. Sunt oameni de toată isprava.
Discutaţi cu prietenii dvs. din PSD?
V. B. În această perioadă nu am discutat deloc, pentru că nu avem ce vorbi în timpul campaniei electorale, ei au poziţiile lor, eu le am pe cele ale ARD.
Pornind de la aceste legături speciale pe care le aveţi în PSD, nu aţi putea construi în viitor o alianţă?
V. B. Nu au legături unele cu celelalte, iar ei nu sunt oricum factori de decizie în PSD. La o adică, atunci când este vorba despre anumite priorităţi, putem discuta fără nici o problemă. Am colaborat foarte bine şi cu liberalii, când eram la Ministerul Administraţiei şi Internelor. În orice caz am recunoscut ceea ce au făcut bine ceilalţi înaintea mea.
Îl cunoaşteţi pe Dan Diaconescu?
V. B. Îl ştiu de la televizor şi de la una-două întâlniri, dar nu am nici un fel de relaţie cu dumnealui.
Ce părere aveţi despre el?
V. B. Ce părere poţi să ai despre cineva care promite românilor 20 de mii de euro doar pentru că s-au născut români? Nici un stat din lumea asta nu-şi poate permite aşa ceva.
Excludeţi orice colaborare cu Partidul Poporului?
V. B. Da. Este un partid fără nici un fel de doctrină. Este Partidul OTV şi atât. Ce colaborare poţi avea cu cineva care a lansat telenovela Oltchim, e-adevărat cu ajutorul lui Victor Ponta
Dacă, într-o situaţie sau alta PDL sau ARD va avea nevoie de procentele obţinute de Dan Diaconescu, veţi opta pentru varianta pragmatică a tratativelor cu PP-DD?
V. B. Anul 2013 este un an în care trebuie făcute multe lucruri: regionalizarea României, de exemplu, fiindcă doar aşa vor putea fi atrase anumite fonduri europene.
Victor Ponta tocmai a vorbit în acest sens despre necesitatea schimbării Constituţiei până în iunie anul viitor.
V. B. Trebuie într-adevăr să modificăm Constituţia, inclusiv pentru a introduce viitoarele regiuni de dezvoltare, totul e să nu mai punem o pălărie birocratică în plus peste actualele judeţe, şi să umblăm în schimb la transferul de autoritate: să descentralizăm inclusiv din punct de vedere financiar viitoarele regiuni, astfel încât, de pildă, absorbţia fondurilor europene, să fie coordonată de la nivelul regiunilor.
Aţi vrea o descentralizare totală a acestor regiuni?
V. B. Statul trbuie să rămână suplu şi puternic şi cred că dintre toate modelele cel polonez este cel mai potrivit pentru noi. E adevărat că polonezii au avut curajul după ieşirea din comunism să facă două reforme administrative. În 1989 aveau 64 de voievodate şi au rămas acum 16, dar tot li se par multe, aşa că mai vor să facă o reformă administrativă pentru a le reduce la 14.
De ce n-ar folosi România descentralizarea pe regiuni istorice?
V.B. Sunt mult prea mari, gândiţi-vă că Slovenia, o ţară cu 2 milioane de locuitori, are 3 regiuni eligibile pentru fonduri europene. Noi avem euroregiuni mari, gândiţi-vă că, de exemplu cea mai săracă regiune, cea de nord-est, are 4 milioane de locuitori, deci ar trebui împărţită în două. Nu sunt de acord cu aceste regiuni aşa cum au fost ele trasate de Cozmâncă.
În cazul în care ARD ar avea posibilitatea să facă Guvernul, în mod uzual dvs. ar trebui să deveniţi premier, fiindcă sunteţi şeful PDL.
V.B. Avem destui oameni cu experienţă administrativă care ar putea ocupa această funcţie, şi dl. Răzvan Ungureanu şi alţii. Nu este însă o temă de discuţie în acest moment.
Nu ar fi normal ca preşedintele partidului care negociază formarea Guvernului să devină premier?
V. B. Nu avem această experienţă. În 2004 PSD alerga cu binomul Năstase-preşedinte, Geoană-premier, şi nici unul dintre ei nu a ajuns ce şi-a dorit, noi în 2008 am defilat cu Teodor Stolojan-premier, dar dl Stolojan s-a răzgândit şi nu a mai vrut să fie prim-ministru după ce am câştigat alegerile.
Există totuşi o scurtă tradiţie, fiindcă fostul preşedinte al PDL a fost şi premier?
V. B. A fost mai degrabă o soluţie de rezolvare a unei situaţii de moment la care nu ne-am aşteptat, fiindcă noi mizam pe dl Stolojan.
Emil Boc, preşedintele PDL, a devenit premier, nu a fost o situaţie mai bună pentru partid?
V. B. Nu. Dacă preşedintele partidului nu este premier, ţi-e mult mai uşor să abordezi problemele politice care apar în ţară. Nu mă refer acum la Emil Boc, pentru că oricât am umblat prin ţară nu am găsit foarte multe reproşuri faţă de măsurile dure pe care le-a luat. Totuşi, dacă şeful partidului nu era şi premier am fi putut schimba cu uşurinţă trei-patru guverne: este o practică uzuală în democraţie când trebuie să dai drumul la supape, faci şi schimbări de Guvern nu doar remanieri.
Peste tot în Europa, preşedintele partidului care câştigă alegerile devine premier şi îşi asumă mai departe măsurile pe care le ia guvernul lui.
V. B. În Marea Britanie şi în Germania există o practică de două sute de ani în acest sens. Probabil că şi România se va alinia acestei practici.
Dar dvs. nu vă doriţi?
V. B. Nu că nu-mi doresc, dar avem un portofoliu de oameni foarte serioşi care nu vor face din minciună politică de stat.
Zilele trecute aţi spus că v-aţi fi aşteptat de la Mihai Răzvan Ungureanu la „mai multă prezenţă publică” şi la o „participare mai serioasă” la această campanie. Vi se pare absent?
V. B. Munceşte mult, mai ales în teritoriu, dar am spus că şi o prezenţă media este importantă, dar dacă nu eşti invitat nu poţi participa la emisiuni.
Era mai bine dacă Mihai Răzvan Ungureanu venea în PDL şi nu-şi făcea propriul partid?
V. B. Acum lucrurile sunt depăşite din acest punct de vedere. Eu mi l-aş fi dorit de mult coleg în partid pe dl Ungureanu, dar dumnealui a avut o altă opţiune. Oricum nimeni nu se aştepta ca într-un timp atât de scurt să reuşim să finalizăm această construcţie care este ARD, deşi este adevărat că ne-a ajutat şi referendumul pentru suspendarea preşedintelui. Partea bună a acestui eveniment a fost că ne-am regăsit de aceeaşi parte a baricadei în apărarea statului de drept şi cu Mihai Neamţu şi cu Adrian Papahagi, dar era mai simplu dacă ar fi intrat ei în PDL aşa cum a intrat dl Papahagi, pentru că am avut o problemă cu promovarea siglei alianţei: nu mai suntem în situaţia Alianţei pentru Dreptate şi Adevăr, când era vorba despre două partide foarte cunoscute şi am avut şi un an şi jumătate la dispoziţie pentru promovarea ei.
Din sondaje rezultă că formarea ARD colectează mai puţine procente decât ar fi luat PDL de unul singur.
V. B. Într-adevăr, deocamdată se află sub scorul PDL cu două puncte, potrivit ultimelor analize.
Este un eşec?
V. B. Nu este un eşec pentru că ne-am asumat să construim un pol de dreapta. Depinde de noi să transformăm această alianţă într-o victorie.
În multe locuri din ţară ARD este sub scorul PDL. Ce mai puteţi face, fiindcă mai sunt doar două săptămâni până la alegeri?
V. B. Două săptămâni foarte importante, în care vom populariza mai mult sigla, programul nostru de guvernare, oferta şi cred că în cele din urmă lucrurile se vor rezolva.
Nici unul dintre fruntaşii PDL sau ARD nu depăşeşte scorul partidului. Cel mai bine cotat, Mihai Răzvan Ungureanu, are potrivit ultimelor sondaje 13 la sută.
V. B. Nu se pot compara mere cu pere. Noi lucrăm cu acelaşi institut de sondare din 1997 şi care ne dă estimări care s-au dovedit viabile care sunt mult mai apropiate de scorul partidului şi al alianţei atât în cazul meu, cât şi în cazul dlui Ungureanu. Nu mai sunt în acest moment locomotive de tipul Băsescu sau Iliescu. Victor Ponta se află sub scorul USL cu mult, iar Crin Antonescu şi-a epuizat procentele când a jucat rolul de interimar la Cotroceni.
Candidatul PDL acuzat de corupţie, Alin Trăşculescu declara acum o săptămână: „Eu am mare nevoie să devin deputat şi o voi face cu orice preţ”.
V. B. Nu ştiu cu ce preţ o poate face, pentru că noi i-am retras sprijinul politic imediat ce am aflat acuzaţiile.
Dar dacă intră în Parlament?
V. B. Nu-i va folosi la nimic dacă este vinovat. Spre deosebire de USL, noi nu-i protejăm pe cei care au probleme cu justiţia, de-aceea ne-am bucurat când şi-a dat demisia, pentru că ne aşteptam la jocuri politicianiste din partea USL: să nu asigure cvorumul şedinţei şi apoi spună că PDL nu vrea să lase justiţia să-şi facă datoria.
A fost o greşeală că Partidul nu a luat în seamă lista Monicăi Macovei pe care se afla şi Trăşculescu?
V. B. PDL a luat în seamă lista Comisiei de Etică pe care nu se afla Trăşculescu.
În cadrul Comisiei, reprezentantul PDL nu a fost de acord cu lista Monicăi Macovei, care-l includea şi pe Trăşculescu.
V. B. Ca fost jurist, Monica Macovei ştie că şi în instanţă, când sunt mai mulţi judecători, se supune la vot, iar cei care au opinii separate le menţionează ca atare. Eu nu am văzut nici o motivaţie despre Trăşculescu de la dna Macovei, ceea ce nu înseamnă că această Comisie nu şi-a făcut datoria.
Există anumite critici pentru aşa numitul noncombat pe care l-ar face ARD, critici venite chiar dinspre Cotroceni. Consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu a declarat recent că ARD nu este destul de vocală, iar candidaţii ei sunt „tăcuţi” şi cam „impotenţi”. Ar putea fi chiar părerea preşedintelui?
V. B. Nu cred, dimpotrivă. Am avut o videoconferinţă cu toate organizaţiile şi mi s-a confirmat că bătălia este în toate colegiile. Dar n-ar vrea să candideze o dată şi dl Lăzăroiu să vadă cum e? Am mai văzut păreri ale unor colegi europarlamentari, dar când i-am rugat să candideze n-au dorit. E uşor să candidezi pe listă, dar să-i vedem şi cum duc o bătălie corp la corp într-un colegiu, în care poţi să şi pierzi, şi să ieşi cu fruntea sus. Aş vrea să-l vedem măcar o dată pe dl Lăzăroiu încercând să candideze.
L-aţi invitat să candideze sub umbrela PDL?
V. B. De ce ar trebui să-l invit eu?
Fiindcă el nu e într-un partid.
V. B. De ce nu se înscrie într-un partid? În Albă-ca-Zăpada, de exemplu şi să candideze într-un colegiu în numele partidului Albă-ca-Zăpada, mi-aş fi dorit mult să-l văd şi cred că ar fi scos un scor bun.
Vorbiţi cu Traian Băsescu în această perioadă?
V.B. Am avut discuţii cu preşedintele, în ultima vreme, mai ales despre fondurile europene.
L-aţi întrebat dacă are aceeaşi părere cu Sebastian Lăzăroiu?
V. B. Nu mi-am permis, dar eu ştiu că dl. Lăzăroiu a mai plecat o dată de la Cotroceni pentru poziţii care nu erau ale preşedintelui.
Vă aşteptaţi să se întâmple şi acum?
V. B. Nu mă interesează, nu pot eu să influenţez lucrurile acestea.
Europarlamentarul Cristian Preda a publicat o analizăp a inconsecvenţelor din ARD sub titlul „Puţină demnitate, vă rog!”, în vreme ce unii colegi de-ai dvs. recunosc pe faţă înţelegerile pe care le au cu USL
V. B. Împărtăşesc şi eu punctul lui de vedere, de aceea le-am cerut tuturor colegilor mei să fie mai combativi, pentru că mai aud şi eu astfel de zvonuri. Îl apreciez foarte mult pe Cristi Preda, mai ales că el a vrut să candideze în Bucureşti, şi cred că ar fi fost o soluţie mult mai bună decât Prigoană.
Mulţi se întreabă, inclusiv din PDL, de ce dvs. candidaţi la Timişoara în fieful lui Ilie Sârbu?
V. B. Candidăm în colegii diferite.Trebuie să vă spun însă, că nici un colegiu nu este câştigător dinainte, iar în colegiul în care candidez noi avem 16 primari, iar USL 31, dar am acceptat cu mare plăcere să candidez acolo pentru că acolo avem o organizaţie de toată isprava şi care m-a rugat să vin spunându-mi că această zonă a fost a dreptei şi ar trebui recâştigată.
Dar dacă aţi plecat din Bucureşti, de ce nu v-aţi dus să candidaţi în Bihor, de unde sunteţi dvs.?
V. B. Puteam să mă duc oriunde, dar m-am dus alături de nişte prieteni care mi-au cerut ajutorul.
Chiar şi aşa, în colegiul unde candidaţi dvs. sunteţi cotat cu 35 la sută, iar adversarul dvs. cu 50 de procente.
V. B. V-aş sfătui să nu credeţi în aceste estimări, v-am spus nu este un colegiu câştigat dinainte, este un colegiu greu şi noi ştim că nu vom fi în stare să închidem prea multe colegii. USL este o forţă politico-mediatică foarte puternică, nu încape discuţie, dar pe bucăţi sperăm că fiecare partid în parte să nu aibă mai mulţi parlamentari decât ARD.
Ieşirile lui Traian Băsescu din ultima perioadă se decontează pozitiv în scorul partidului?
V. B. Nu fac astfel de aprecieri, iar preşedintele nu se află în campanie electorală. Sunt de acord însă că oricine spune lucrurilor pe nume este binevenit, e bine ca românii să afle că absorbţia fondurilor este blocată şi că cei care guvernează atacă zi de zi justiţia. Oricine vorbeşte despre aceste lucruri face bine ARD.
