Eurodeputata Monica Macovei, președinta interimară a Partidului M10, avertizează că “viitorul e plin de infracționalitate nepedepsită în România” și că modificările începute de parlamentari pentru Codurile Penal și de Procedură Penală sunt extrem de riscante. Astfel, dacă se va aplica interzicerea denunțului pentru mai mult de șase luni de la comiterea faptei, se va produce o reducere “inacceptabilă” a termenului de prescripție, după cum explică Macovei.
Mai grav ar putea fi, însă, faptul că România ar putea deveni un paradis infracțional, unde se vor refugia toți cei din UE care vor să beneficieze de o legislație penală permisivă, mai adaugă eurodeputata. M10 se înscrie ca partid politic, la trei luni după ce a fost lansat. Monica Macovei crede că la alegerile parlamentare de anul viitor M10 poate ajunge la 15 la sută, fiindcă “este o foame de politică morală” într-o țară în care celelalte partide s-au compromis. Partidul își propune să funcționeze după principiile enunțate de Macovei de-a lungul vremii, astfel încât, spre exemplu, va avea o Comisie de Integritate formată din trei persoane, dintre care două sunt din afara partidului, una dintre ele fiind Gelu Trandafir de la Freedom House. Această comisie urmează să decidă dacă cei care vor să ocupe funcții publice au sau nu vulnerabilități.
Ce s-a întâmplat de la 1 martie, când ați lansat M10, până acum? Pare să fi fost o perioadă goală, în care nu s-a mai auzit nimic de acest partid.
Monica Macovei: A fost o perioadă în care am adunat semnături pentru înscrierea partidului. Am strâns 25.000 de semnături, așa cum cerea vechea Lege a partidelor, din cel puțin 18 județe plus municipiul București. Acum s-au schimbat și formularul, și regula, sunt suficienți trei membri pentru formarea unui partid, dar noi depunem câteva sute.
Câțiva dintre membrii partidului dvs. au abandonat deja cursa?
M.M.: Plecarea acestora nu are legătură cu procesul de constituire a partidului, cu activitatea asociației sau cu ceea ce dorim să facem în viitor pentru România. Au plecat din motive strict personale și e vorba despre câteva persoane, în schimb au venit mulți alții.
Cine sunt cei care conduc partidul?
M.M.: Juridic vorbind, după înscrierea partidului, M10 va fi condus de Comitetul de Inițiativă Națională până când vom avea ștampila în mână, deci până la hotărârea definitivă a instanței de judecată. Din acest Comitet fac parte cinci persoane: eu sunt președintă, mai sunt apoi Adrian Papahagi, Adrian Stanciu, unul dintre fondatorii URR, arhitectul Șerban Marinescu și Dacian Țolea.
Sunt destul de puțin cunoscuți, de ce nu ies în public ca lideri ai M10?
M.M.: Partidul va exista legal doar după hotărârea judecătorească, dar, după ce depunem actele și acest Comitet va începe să funcționeze, vom începe să batem țara și să constituim filiale. Avem oameni în toată țara care au lucrat la campania prezidențială.
Cum se finanțează M10?
M.M.: Folosind aceleași principii pe care le-am adoptat și în campania prezidențială: prin donații de sume mici de la mulți oameni. Sigur că ne va bucura și o donație mai mare, dar e foarte important să fie lângă noi oamenii normali, nu oamenii bogați. Nu vrem să riscăm să avem de dat înapoi – ceea ce oricum nu vom face – servicii și contracte. Vom fi foarte atenți la donațiile mijlocii și mari, să nu vină cumva de la oameni care ar vrea ceva în schimb.
Și cotizațiile cât vor fi?
M.M.: Discuțiile de până acum ne-au dus la suma de 10 lei pe lună. Cotizațiile vor fi, de fapt, cele care vor întreține partidul.
Câți membri are acum M10?
M.M.: Considerând semnăturile strânse pe legea veche, am putea spune că 25.000, fiindcă noi îi vom contacta pe acești oameni. Acum, pe noua lege care a intrat în vigoare la 23 mai, putem spune că avem în jur de 300 de membri fondatori.
Care e doctrina politică pe care se bazează partidul pe care l-ați fondat?
M.M.: Suntem un partid reformist, care vrea să păstreze ce e bun, să schimbe ce e prost, să elimine ce e putred și să construiască ceea ce avem nevoie dar nu există. Suntem un partid anti-clasa politică actuală, pentru că sistemul politic din România s-a compromis și a eșuat: liberalii au adoptat măsuri populiste și au fost alături de PSD împreună la hoții, împreună la minciuni, împreună la încercările de a opri justiția să funcționeze. Noi vom păstra din liberalism, spre exemplu, respectarea drepturilor omului, fiindcă eu am intrat în spațiul public ca avocat al drepturilor omului și am reprezentat mulți români la Strasbourg, la CEDO, și am câștigat. Deci drepturile omului, respectarea legii, necesitatea unei justiții independente și anticorupția fac parte din principiile noastre.
Vă propuneți să rămâneți liderul acestui partid?
M.M.: Pot să candidez la conducerea M10. După înregistrarea partidului va fi o adunare generală a membrilor fondatori și va fi votată conducerea acestei formațiuni, inclusiv președintele. Potrivit legii, va fi un vot secret.
Veți candida?
M.M.: Probabil că da.
Veți conduce partidul de la Bruxelles, de la Parlamentul European?
M.M.: În această perioadă, de pildă, sunt în România de două săptămâni. Pot face mai multe lucruri deodată. E important să fii și acolo: să fii conectat și să faci parte din politica europeană. Deci voi conduce partidul din România. Oricum, în ziua de astăzi sunt mijloace de comunicare foarte performante, dar îmi doresc să fiu în țară, să mă întâlnesc cu oamenii, să construim filiale. Deci voi fi prezentă cel puțin jumătate din fiecare săptămână.
Partidul, deși a fost lansat în urmă cu trei luni, aproape că nu există. Cum va deveni relevant?
M.M.: Înainte de a depune actele la tribunal aveam 3% în sondaje doar pentru că anunțasem că ne vom înființa.
3% este marja de eroare a sondajelor.
M.M.: Deocamdată existăm, inclusiv în sondaje, și existam chiar înainte ca partidul să fi fost înregistrat legal. Vom fi relevanți fiindcă avem substanță: ne deosebim de toate celelalte partide, nu suntem cioburi sau bucăți din partidele vechi care au format clasa politică de tranziție, suntem partenerii cetățenilor României, și nu profitorii acestora, suntem politicieni cu mâinile în buzunarele noastre, și nu în buzunarele oamenilor și așa vrem să devină toată clasa politică autohtonă. M10 va fi un partid care va avea o democrație internă mult mai accentuată decât au astăzi partidele din România, în care membrii simpli vor conta foarte mult. De pildă, orice membru poate cere situația financiară în orice moment. De asemenea, vom avea o Comisie de Integritate care are drept de veto pe orice numire sau propunere pentru o funcție publică: spre exemplu candidații la alegerile parlamentare, locale etc. Dacă această comisie spune “nu”, candidații nu merg mai departe pentru o numire politică.
Cine va face parte din această comisie?
M.M.: În acest moment, această Comisie de Integritate, care este o instituție tranzitorie, la fel ca toate celelalte, până când vor ieși actele de fondare, este formată din trei persoane, din care două sunt din afara partidului, din societatea civilă. Una dintre aceste persoane va fi Gelu Trandafir de la Freedom House. În statut am prevăzut ca în Comisia de Integritate să fie și oameni din afara partidului, tocmai pentru a asigura obiectivitatea și pentru a elimina orice risc de aranjamente la care poate că unii s-ar gândi în interiorul partidului. Pe de altă parte, relevanța M10 ține foarte mult de comunicare: accesul la mass-media este limitat, am simțit acest lucru și în campania prezidențială, ceea ce nu înseamnă că nu vom încerca să folosim și pe mai departe televiziunea și radioul, dar ne vom concentra pe mediul online. Lumea s-a schimbat mult, vom folosi rețelele de socializare și mai ales vom fi prezenți în țară.
Aveți specialiști în domenii precum sănătatea, educația, mediul etc.?
M.M.: Avem, dar mai mult decât atât ne-am propus ca aceste lucruri să fie discutate de un Grup al Înțelepților, care să nu fie membri de partid, dar cu care să ne sfătuim tot timpul. Acest grup va fi format din specialiști de primă mână, iar conducerea partidului se va sfătui mereu cu acești experți atunci când va propune soluții. Ne-am săturat de oameni din partide care le știu pe toate.
Aveți deja un astfel de grup cu care vă consultați?
M.M.: Avem deocamdată un grup în acest sens constituit din specialiști în sănătate.
Puteți să spuneți cine îl conduce?
M.M.: Încă nu.
Fostul dvs. aliat Mihail Neamțu spunea că M10 are “o titulatură narcisistă” și că anunță mai degrabă “o magistrală de metrou” decât un proiect de țară. Credeți că în parte are dreptate?
M.M.: Deloc. “M” vine de la modernizare, de la muncă, de la moralitate, iar “10” e nota 10, cea mai bună notă. Am avut și un motiv pragmatic când am ales denumirea, fiindcă “M”-ul a fost deja folosit în campania prezidențială și a rămas în memoria oamenilor. Ne-am gândit la un moment dat să ne spunem Partidul Modernizării României, însă PMR ar fi intrat în șirul prescurtărilor obișnuite și am încercat altceva: eu chiar am ținut să avem o cifră în denumire, iar această cifră nu putea fi decât “10”. Vrem să fim de nota 10.
Anul viitor sunt alegeri locale și generale. V-ați propus un număr de candidați?
M.M.: La locale ne-am propus să
candidăm în orașele și localitățile în care vom avea candidați buni și suntem deschiși să susținem independenți.
Cât sperați să obțineți la alegerile parlamentare din 2016?
M.M.: Eu cred că între 10 și 15 la sută. E un spațiu gol destul de mare, partidele actuale
s-au decredibilizat enorm și o foame de politică morală. Vrem să-i atragem lângă noi pe toți oamenii buni, care cred în drepturile omului, în libertate economică și personală, care vor altfel de politici în sănătate și educație, care vor o birocrație suplă și informatizată, în așa fel încât să plătească deacasă toate taxele, oameni care vor ca România să aibă un plan de business serios care să prevadă autostrăzi, spitale, școli etc.
Cum vedeți scandalul declanșat în jurul șefei Înaltei Curți, Livia Stanciu, după ce Mariana Rarinca, pe care o dăduse în judecată, a fost achitată după 6 luni de arest preventiv?
M.M.: O soluție de achitare după ce inculpata a stat în arest preventiv ar trebui să se finalizeze cu despăgubiri din partea statului pentru persoana care a stat în arest preventiv. Dacă nu ar despăgubi-o statul român, ar câștiga la CEDO. Pe de altă parte, am văzut că DNA a cerut examinarea unei noi soluții invocând un fel de conflict între judecătoarea Risantea Găgescu, din completul care a achitat-o pe Rarinca, și Livia Stanciu. Schimbul de replici dintre cele două judecătoare, Găgescu și Stanciu, te poate duce cu gândul la o relație de “dușmănie” între ele. Este un termen folosit în drept: să nu judeci când te afli într-o relație de dușmănie cu cineva implicat în acel caz.
Magistrații implicați pot fi trași la răspundere?
M.M.: Dacă se dovedește că un judecător sau un procuror din acest dosar a acționat cu rea-credință, adică a știut că nu sunt probe de vinovăție, a știut că dna Rarinca nu este vinovată și totuși a trimis-o în judecată sau a arestat-o, deși a avut probe clare de nevinovăție, acest lucru este o infracțiune, pe care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) trebuie să o verifice. Dacă vorbim despre interpretarea diferită a probelor, acest lucru nu mai este o infracțiune și este răspunderea statului, care trebuie să plătească despăgubiri.
Credeți că acest caz Rarinca îi va face pe judecători să fie mai prudenți cu folosirea instrumentului arestului preventiv?
M.M.: Arestul preventiv trebuie dispus de judecător când sunt îndeplinite cerințele legale: riscul ca inculpatul să distrugă probe, să influențeze martori, sau să fugă are o putere atât de mare, politică sau economică, încât poate influența multe lucruri din procesul lui. Judecătorii și procurorii nu trebuie să fie influențați de nici un caz, ei trebuie doar să respecte legea.
Care este riscul final al modificării Codurilor Penal și de Procedură Penală, modificări care se fac în această perioadă, treptat, în Parlament?
M.M.: O secundă dacă intră în vigoare una dintre modificări este un dezastru, pentru că după aceasta se va aplica legea mai favorabilă. De exemplu, dacă se scoate prevederea care le interzice parlamentarilor să-și angajeze rudele la cabinetul lor, chiar dacă ulterior se revine, în viitor se va aplica din trecut o lege mai favorabilă. Observați că parlamentarii au devenit mai sofisticați, învățând din greșelile trecute, de exemplu, în Marțea Neagră de anul trecut, totul s-a petrecut într-o singură zi și toată lumea a văzut intenția Parlamentului și a reacționat pe măsură. Acum fac mai multe legi, fiecare schimbă câte un articol-două, după metoda picăturilor. Cei din afară nu mai văd pericolul, fiindcă pierd șirul modificărilor. Sunt șase proiecte de legi prin care se încearcă modificarea Codurilor și ele vor trece în momente diferite. S-ar putea ca una să scape.
Se pregătește o lege care să interzică denunțul, dacă acesta nu e făcut într-o anumită perioadă de timp. Mai există undeva o lege similară în UE?
M.M.: E vorba despre 6 luni de la comiterea faptei. Nicăieri nu există așa ceva. Este inadmisibil, cât timp nu s-a prescris fapta, aceasta poate fi cercetată. Practic, prin această prevedere parlamentarii modifică prescripția, care oricum în România e mică. În alte state nici un există. Modificând termenul pentru denunț, modifică prescripția și o aduc la 6 luni.
Deci, dacă această modificare privind denunțul intră în vigoare pentru o scurtă perioadă, cei acuzați de corupție vor fi avantajați pentru ce au făcut în trecut, dar și pentru eventuale cazuri viitoare.
M.M.: Legea de procedură penală se aplică în momentul prezent, nu în trecut, dar eu am văzut decizii în care s-a interpretat altfel și s-a aplicat și pe trecut. Gândiți-vă însă și la viitor: viitorul e plin de infracționalitate nepedepsită în România. Și mai e ceva, România nu e singură în ce privește justiția, așa cum avem crimă organizată și transfrontalieră, noi trebuie să răspundem printr-un grup organizat de procurori și judecători care să lucreze transfrontalier. Dacă legislația României va fi mult mai permisivă în materie penală decât în celelalte state din UE, atunci România va deveni paradisul infractorilor, pentru că ei se vor refugia aici, pentru că se aplică legile țării în care ești, la fel ca în cazul companiilor care nu vor să plătească taxe și se duc în paradisuri fiscale.
