Nimeni dintre cei desemnati sa-l ajute pe Traian Basescu in demersul de condamnare a regimului totalitar nu s-a gandit ca inclusiv cei ce au fost asasinati in timpul mineriadelor lui Iliescu sunt tot victime ale comunismului. Exista controverse mari legate de numarul celor care au avut de suferit. Victimele sunt tratate ca niste cifre incluse in statistici. Nici nu se mai vorbeste despre destinele ucise ale unor oameni cu mare caracter care au avut si ei visele lor. „Detinutul numarul…”, spuneau tortionarii lor, ignorandu-le personalitatea. Raportul lui Basescu o sa-i includa pe aceia care au avut de suferit in recensaminte ale populatiei concentrationare, ale femeilor care au murit de pe urma interzicerii avorturilor, ale copiilor transformati in securisti… Pe baza lui va fi condamnata acea perioada crunta din istoria Romaniei. Dar o statistica a victimelor alaturi de o statistica a celor condamnati nu prezinta nimeni. S-ar fi vazut ca pentru crimele odioase comise nu a fost nimeni pedepsit. L-au impuscat pe Ceausescu si i-au pus in carca tot imensul rau comis in 50 de ani ca sa scape ei, multii criminali aflati in libertate, pe care-i tragem dupa noi in UE. Comunismul va fi condamnat de fatada!
Ion Iliescu, ultimul lider comunist care trage sforile in politica romaneasca, nu recunoaste nici azi dimensiunile raului comis. S-a folosit de instrumentele regimului represiv pentru a impune perpetuarea lui. A reusit atat de bine incat multa vreme de aici inainte vom suporta consecintele totalitarismului. Iliescu si oamenii sai au facut tot posibilul sa opreasca declansarea unui real Proces al Comunismului care sa-i aduca pe vinovati in boxa acuzatilor. Culmea este ca, desi se cunosc tortionarii, criminalii si complicii lor, acestia se afla in libertate. Ei, copiii si nepotii lor, educati dupa tiparele trecutului, sunt azi prosperi oameni de afaceri, parlamentari… Si vor ajunge in conducerea UE in pozitii-cheie tocmai acestia, caci detin si in Romania adevaratele parghii ale puterii, infestand-o. De ce s-a opus Iliescu atat de mult Procesului Comunismului? Pentru ca toti acolitii sai ar fi disparut din prim-plan. Aveam o cu totul alta configuratie a scenei politice. In schimb, cu o luna inaintea aderarii Romaniei la UE, Ion Iliescu a ajuns sa boteze malitios Legea lustratiei ca fiind o lege a „frustratiei”. El zice cu mare tupeu ca impotriva fostilor demnitari se pronunta unii care ar fi invidiosi ca nu au ocupat si ei functii inalte in statul comunist! Batjocoreste Lustratia reala si in al doisprezecelea ceas. Poate ca nici nu va fi condamnat cat traieste pentru raul comis, insa dosarele procurorului Dan Voinea vor fi cu siguranta studiate de istorici care-l vor condamna pe Ion Iliescu, aruncandu-l in sfarsit la lada de gunoi a istoriei. Pentru ca in acele dosare se gaseste adevarul despre Revolutie, despre mineriade. Exista mii de marturii ale martorilor care au povestit cum au vazut cu ochii lor impunerea neocomunismului prin varsare de sange nevinovat. Din pacate, acele dosare sunt ignorate de cei care intocmesc rechizitoriul pe care-l va citi Basescu.
Se pune accent pe deconspirarea informatorilor ca si cum ei ar fi marii vinovati, dar pe fostii securisti, pe criminali si pe sefii acestora, nu-i condamna nimeni. Pica cei marunti. Dupa '90 superiorii lor s-au reorganizat in fel de fel de structuri ce au penetrat toate mediile. Au reusit astfel sa se salveze. Traian Basescu va condamna regimul comunist si toata lumea va fi fericita. In special sefii comunisti si uneltele lor, tortionarii, care astazi ar fi trebuit sa zaca in puscarii, ispasindu-si pedepsele. Atentatul unuia ca Felix la stabilitatea politica a Romaniei in aceste momente importante este consecinta directa a impunerii si cocolosirii de catre Ion Iliescu a fostelor structuri.
