Mulţi dintre cei care se declară acum revoltaţi de ascensiunea incredibilă a partidului lui Dan Diaconescu ar trebui să se uite în oglindă: poate vor identifica o asemănare cu lumea nebună care se dezlănţuie, seară de seară, din studiourile OTV şi care, iată, are mari şanse să ajungă la putere.
Dacă nu ar fi existat, mai mult ca sigur, undeva, în laboratoarele politice, s-ar fi pus la cale inventarea unei formaţiuni cu aspiraţiile şi profilul Partidului Poporului Dan Diaconescu. Iar dacă într-adevăr cineva dirijează din spate această construcţie acum şi-a atins scopul. Dovada stă exact în rezultatele electorale cu care formaţiunea părintelui OTV este cotată la alegerile din acest an: între 12 şi 14 %, mai mult decât PDL. Asta înseamnă că partidul lui Diaconescu nu va putea fi ocolit din negocierile pentru preluarea puterii în 2012, iar, din acest motiv, s-ar putea să ne trezim cu oamenii părintelui OTV în poziţii cheie din viitoarea guvernare. Cine sunt liderii din teritoriu ai PPDD, puteţi afla din materialul realizat de Rl (link aici). În mare parte vorbim despre afacerişti dubioşi, funcţionari necinstiţi, traseişti politici notorii sau personaje mondene.
Cum se explică totuşi ascensiunea acestui partid?
Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să ne întoarcem la vorbele lui Dan Diaconescu. În 2009, într-un interviu pentru Gândul, patronul OTV a fost rugat să explice succesul emisiunii sale. Acesta a spus că, în general, încearcă să atragă oameni care scot audienţe bune. „Definiţi aceşti oameni!”, i-a spus reporterul. ” Dau din mâini, ţipă, vorbesc colorat şi în dezacorduri, se potrivesc cu telespectatorii”, a răspuns Diaconescu.
Lumea descrisă de realizatorul TV era atunci, ca şi acum, exact lumea care evoluează în spaţiul public românesc. „Oamenii care dau din mâini, ţipă, vorbesc colorat” sunt cei care, de regulă, câştigă alegerile în România, cei care se erijează în formatori de opinie sau analişti, sunt cei care, chipurile, au ceva de spus în această ţară. De altfel, prin studioul lui Diaconescu au trecut de-a lungul anilor oameni relevanţi, de la Traian Băsescu, Sorin Oprescu, Victor Ponta până la Silviu Prigoană (proaspătul candidat PDL la Primăria Capitalei) sau Elena Udrea, ca să-i amintim doar pe politicieni.
O dată cu trecerea anilor, purtat de dragostea publică de care a fost înconjurat- atât de către telespectatori cât şi de invitaţii săi- Dan Diaconescu s-a transformat într-un monstru politic. Arestarea sa pentru şantaj în 2010, a fost doar un episod din cariera lui DD care, privit acum retrospectiv, pare a fi avut ca singură menire consolidarea imaginii de martir al poporului. Acum, Diaconescu nu mai poate fi tratat cu uşurinţa cu care era privit în urmă cu câţiva ani. De la tribuna Partidului Poporului se revarsă un naţionalism dement, valuri de înjurături şi calomnii mizerabile la adresa adversarilor reali sau imaginari ai lui Diaconescu dar toate acestea, în loc să revolte, sunt pe gustul unei bune părţi a populaţiei României.
Ascensiunea lui Diaconescu ne aminteşte de cea a lui Cornelui Vadim Tudor din 2000, când acesta a ajuns în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. Între cele două cazuri nu poate fi pus totuşi semnul egal. Dan Diaconescu este deopotrivă creaţia unei părţi importante din electorat- în general, lipsită de educaţie şi frustrată, dar nu numai- dar şi a unei clase politice care l-a încurajat pe patronul OTV, în speranţa că va putea culege măcar câteva firimituri din succesul acestuia.
În aceste condiţii, putem spune că Partidul Poporului reprezintă una dintre creaturile cele mai hidoase ale societăţii româneşti. Dar, deloc întâmplător, tribuna acestuia se numeşte „Oglinda TV”.
