Politicienii autohtoni se tem de votul uninominal ca de orice schimbare pe care nu o pot controla si care le-ar putea afecta viitorul intr-un mod definitiv. Politicienii autohtoni se tem sa-si asume responsabilitati individuale, preferand confortul umbrelei de partid unde succesele si esecurile se trec in contul colectiv si nu se deconteaza niciodata. Politicienii autohtoni se tem sa iasa de sub poalele protectoare ale partidelor nu doar fiindca nu au prea multe de spus, ci si pentru ca ar putea fi restructurati in modul cel mai direct de electorat.
Cercetarile sociologice arata inca de acum cinci ani ca aproape trei sferturi din populatie ar vrea sa aleaga persoane, nu partide. Interesul electoratului, dar si insistenta cu care Asociatia Pro Democratia a mentinut subiectul in dezbaterea publica au determinat partidele sa-si puna pe agenda schimbarea sistemului electoral. Adoptarea votului uninominal a fost respinsa in 2004 de reprezentantii partidelor parlamentare, desi cu exceptia UDMR si PRM toate celelalte se declarau pentru aceasta schimbare. O simulare facuta atunci de Societatea Academica Romana pentru alegerea senatorilor scotea la iveala ca, prin adoptarea votului uninominal majoritar, PSD ar fi putut castiga o majoritate clara de 62% cu doar 42% din voturi, in schimb Alianta PNL-PD ar fi obtinut doar jumatate din scorul PSD, iar PRM si UDMR ar fi ramas in afara Parlamentului.
Mircea Geoana spunea recent ca PSD mizeaza in continuare pe votul uninominal majoritar din doua tururi, dupa modelul francez, folosit in Romania pentru alegerea primarilor. Traian Basescu si-a descoperit la randul sau afinitatea pentru acest sistem, in vreme ce liberalii si democratii, fortati mai degraba de imprejurari decat de dorinte reformiste, se limiteaza fara argumente la proiectul Pro Democratia, in care candidatul ajuns pe primul loc este declarat castigator, dar partidele clasate pe locurile doi si trei primesc mandate compensatorii intr-o circumscriptie mai mare. Acelasi proiect ofera si formatiunii maghiare garantii pentru accesul in Legislativ, in asa fel incat UDMR sa nu se opuna variantei de vot uninominal mixt. Exceptia formulata pentru UDMR prin care un partid devine parlamentar chiar daca nu atinge pragul de 5%, in conditiile in care sase dintre candidatii sai se califica la faza uninominala, deschide larg portile legislativului partidelor de buzunar. Argumentele principale in favoarea acestei exceptii, copiata dupa sistemul olandez, ar fi reimprospatarea parlamentului, o reprezentativitate mai larga a electoratului si chiar o reformare a clasei politice prin tinerele partide care ar putea sa-si faca loc pe scena.
In subsidiar, insa, parlamentul ar putea deveni un puzzle greu de asezat intr-o forma coerenta, revenind la dispersarile, incoerentele si haosul primilor ani postdecembristi in care nationalistii de toate formele si culorile ar reveni in fotoliile de plus, alaturi de tinerii care descopera avangarda socialista sub bagheta lui Cosmin Gusa si de alti diletanti in afirmare. Cu alte cuvinte, votul uninominal mixt ar putea aduce in arena politica autohtona o data cu o reprezentativitate incurajatoare pentru minoritati si dezavantajele colectiviste ale votului pe liste de partid.
Varianta uninominal-majoritara ar putea duce, in schimb, la o restructurare imediata a sistemului de partide, eliminandu-i pe extremistii lui Vadim Tudor din peisaj, obligandu-i pe politicienii maghiari sa se asocieze individual in functie de optiunile ideologice cu partidele mari si fortand aceste formatiuni sa se descentralizeze si modernizeze. In joc vor ramane doar partidele mari, nevoite sa-si schimbe fara sa stea pe ganduri cadrele neperformante sau cu biografii discutabile. In plus, guvernarile ar putea deveni mai coerente si mai responsabile. Dezavantajul ar fi o reprezentativitate mult redusa si constituirea unor zone in care anumite partide nu au nici o sansa. In majoritatea circumscriptilor din Marea Britanie se aleg de 100 de ani numai deputati ai Partidului Laburist, de unde si gluma ca acolo ar putea fi promovat si un magar in Camera Comunelor daca ar fi investit de laburisti.
