Basescu este primul presedinte roman care incearca sa se apropie de ungurii autohtoni pornind de la cei mai duri si mai rebeli dintre ei: secuii. La a treia vizita facuta in judetele Harghita si Covasna, Traian Basescu a spus chiar ca vrea sa invete cateva cuvinte maghiare pentru a putea sa le faca urari de sarbatori chiar in ungureste acestor oameni care sunt mentionati in cronici istorice inca din secolul al X-lea ca locuitori ai Tinutului Secuiesc.
Nascut si crescut intr-o zona multietnica, populata de rusi, turci, bulgari, aromani, lipoveni, tatari, greci, evrei, Basescu se duce in secuime fara prejudecati. Obisnuit cu "alogenii", nu-i priveste ca pe niste intrusi, nu-i ia de sus si, mai ales, nu vrea sa le dea lectii. Dincolo de naturaletea cu care sta de vorba cu ei, seful statului are, desigur, interesul sa-i castige de partea sa peste capul formatiunilor politice maghiare si chiar in ciuda UDMR. Mai mult de jumatate din electoratul maghiar traieste in secuime, iar Traian Basescu s-a convins la referendum cat de important este sa aiba o legatura directa cu acesta. Circa 75 la suta din unguri au votat la referendum pentru Basescu, impotrivindu-se astfel recomandarilor oficiale ale UDMR.
Discursul presedintelui a functionat si in secuime, dupa acelasi model ca in restul tarii, fiindca elita politica de limba maghiara are aceleasi pacate ca si cea romaneasca: imburghezita prin trafic de influenta la limita legalitatii, cultivand o clientela similara de "baieti destepti", dar mai ales conservandu-si cu orice pret pozitiile de putere din cadrul UDMR, chiar in detrimentul acesteia.
Mai dintr-o bucata decat ceilalti unguri, mai rurali si cu spirit insurgent, precum covasneanul Gheorghe Doja (Dózsa György) acum 500 de ani sau primarul Odorheiului Secuiesc, Szasz Jenö acum, secuii se potrivesc intrucatva cu prototipul alegatorului care-l prefera pe Basescu si care, pornind de la faptul ca presedintele este uman, popular si hotarat, isi pune mari sperante in el. Instinctual sau programatic, seful statului a gasit se pare parghia prin care sa-i atraga si chiar sa-i asmuta impotriva UDMR, alimentand astfel discordia politica din comunitatea maghiara in favoarea sa.
Tendintele nationaliste discursive ale presedintelui au fost convertite in exercitii de admiratie la adresa gastronomiei secuiesti si a peisajelor din zona. "Este inadmisibil sa-ti distrugi masina intr-o regiune atat de frumoasa!", a spus cu inocenta Traian Basescu, castigand probabil noi puncte electorale in defavoarea UDMR, care are pentru prima data in perioada postdecembrista o pondere semnificativa in Executiv. Ca fost ministru al Transporturilor, Traian Basescu stia probabil ca de la bugetul de stat se aloca sume mult mai mici pentru infrastructura judetelor preponderent maghiare decat celorlalte si ca aceasta discriminare a fost propagata de toate guvernele tranzitiei, deci si de cele din care a facut parte.
Adversar declarat al Legii statutului minoritatilor, Basescu are totusi o cota de incredere importanta in randul locuitorilor din Secuime, care in acest moment sunt divizati intre cele doua curente politice ale comunitatii maghiare: cel promovat de UDMR, care militeaza pentru aceasta lege, si cel care prefera autonomia Tinutului Secuiesc, sustinut de Uniunea Civica Maghiara. seful statului s-a pronuntat adesea pentru cresterea autonomiei locale, dar nu este adeptul autonomiilor de alt fel. Cu alte cuvinte, presedintele nu este de acord nici macar cu varianta soft a autonomiei culturale, pe care o cere UDMR prin Legea statutului, si cu atat mai putin pentru versiunea hard a liderilor mai radicali din secuime. Se pare ca Traian Basescu reuseste sa-i convinga pe maghiarii din aceasta zona in primul rand prin simpatia cu care se apropie de ei, iesind din cheia etnica si tratandu-i ca pe niste egali, nu ca pe minoritarii de serviciu, cum fac de obicei oficialii romani.
