In urma cu o saptamina scriam ca afacerea „Voicu” ar putea anunta sfirsitul dominatiei mafiei asupra justitiei. Argumentul principal era ca implicarea pina la capat a Departamentului National Anticoruptie si a Serviciului Roman de Informatii in aceasta operatiune fara precedent ar putea anihila o retea vasta de complicitati intre oameni politici, afaceristi si magistrati si ar putea servi drept exemplu pentru toti cei tentati sa le ia locul. Aceasta ofensiva nu va duce la disparitia coruptiei – ar fi o naivitate sa credem ca asa ceva se poate intimpla doar printr-o singura operatiune si intr-un timp atit de scurt! – dar ii va reduce dimensiunile pina la nivelul la care atmosfera din justitie ar deveni respirabila .
Mai multi cititori mi-au contrazis insa teoria, replicind ca aceasta ancheta nu va rezolva problema de sistem, daca ea tinteste doar personaje arondate PSD-ului si lasa neatinsa caracatita pe care se sprijina afaceristii si politicienii aflati la putere. Argumentul lor este valid. Atita timp cit investigatiile anti-coruptie vizeaza in primul rind partidele din opozitie, sau doar lideri din esaloanele doi-trei ale puterii si ocolesc personajele care jongleaza acum cu marile contracte publice, nu se va putea vorbi de o schimbare de paradigma. Sistemul va continua sa functioneze ca si pina acum, dar in interesul altora.
In ultima saptamina a mai avut loc insa un eveniment care vine sa imi confirme opinia ca afacerea Voicu reprezinta intr-adevar un punct de cotitura si ca implicatiile sale vor depasi cu mult dimensiunea unei rafuieli politice. Nu mai putin de 300 de magistrati din toata tara au reactionat la dezvaluirile despre judecatorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie implicati in reteaua senatorului PSD si au semnat un protest adresat Consiliului Superior al Magistraturii.
Pe scurt, cei 300 de magistrati, aproape toti judecatori, cer CSM-ului trei lucruri: magistratii anchetati penal (cum este cazul lui Florin Costiniu, de la Inalta Curte) sa nu mai poata judeca pina la clarificarea acuzatiilor care li se aduc; CSM sa pedepseasca mai sever nu doar infractiunile ci si abaterile de la normele etice; sa opreasca si sa revizuiasca modalitatile „oculte” prin care judecatori controversati ajung sa fie promovati la cea mai importanta instanta din Romania – Inalta Curte.
Protestul constiuie o premiera pentru Romania, prin numarul mare de semnatari, dar mai ales prin faptul ca nu s-a coagulat in jurul unor revendicari salariale ci cu scopul de a determina o asanare morala a Justitiei. Intr-un fel, acest gest de revolta din interiorul breslei valoreaza chiar mai mult decit ancheta DNA. Oricit de multi anchetatori s-ar ocupa de investigarea cazurilor de coruptie din justitie actiunile lor nu vor putea fi niciodata la fel de eficiente in a determina curatirea sistemului, precum mecanismele de filtrare aflate la indemina organizatiei profesionale a magistratilor.
Un CSM responsabil ar putea bloca inca din faza incipienta ascensiunea profesionala a unui magistrat incompetent sau cu o moralitate indoielnica. Un CSM responsabil nu ar lasa nesanctionate abateri grave care, in timp, ii transforma pe magistratii in cauza in colaboratori perfecti ai retelelor mafiote sau ai politicienilor care doresc sa influenteze deciziile justitiei. Un CSM responsabil poate combate chiar cauzele care au dus la pandemia de coruptie din justitie si nu doar efectele ei.
De aceea, actiunea celor 300 de magistrati de a pune presiune pe CSM pentru a se achita de obligatiile care ii revin este mai mult decit binevenita. Este prima initiativa de amploare prin care chiar breasla magistratilor arata ca isi doreste si poate sa contribuie la recistigarea increderii in justitie, fara a mai fi nevoie de critici sau impulsuri din exterior. Mai mult decit atit: o miscare de reforma morala initiata de magistrati poate fi si un scut impotriva imixtiunilor politice. Ce partid va mai indrazni sa incerce sa isi subordoneze aparatul de justitie daca va sti ca risca sa scoata in strada o armata de magistrati, care, iata, demonstreaza deja ca nu se tem sa se revolte atunci cind la mijloc este credibilitatea lor?
Nu in ultimul rind, astfel de actiuni sunt o alternativa sanatoasa la formulele de sindicalism promovate de Mona Pivniceru si Viorica Costiniu (sotia judecatorului Florin Costiniu, anchetat in cazul Voicu), care nu reprezinta altceva decit modalitati mascate de a inregimenta politic justitia. Cine cere salarii exagerat de mari – exagerat in raport cu realitatile economice si cu nivelul celorlalte salarii din sistemul public – stie ca mai devreme mai tirziu va veni vremea in care cei ce le-au acordat, unul sau mai multe partide, vor cere ceva la schimb. Ce anume? Nimic altceva decit ce le-au cerut toti conducatorii-infractori din ultimii 60 de ani – imunitate pentru furturi si crime. Acceptarea acestui troc, promovat de activisti de partid camuflati in sindicalisti, echivaleaza cu acceptarea ideii ca doar prostitutia profesionala iti poate asigura un salariu bun. Din fericire, exista si o alta cale prin care magistratii vor putea ajunge sa se bucure de un salariu decent, fara a renunta la demnitate: solidaritatea cu toti cei care zilnic pun umarul ca Romania sa devina o tara moderna.
Din toate aceste motive, „Romania libera” se solidarizeaza cu miscarea celor 300 de magistrati si ii invita pe toti cei care doresc sa isi manifeste sprijinul fata de solicitarile lor, sa o faca prin scrisori trimise pe adresa redactiei, sau prin comentarii postate pe pagina de internet a ziarului.
