România nu vrea să-i cedeze Bulgariei cei 350 de kilometri pătraţi din Marea Neagră, aflaţi în litigiu de aproape 20 de ani, nu doar din raţiuni de interes naţional abstract, ci şi fiindcă exact prin această zonă ar urma să treacă viitoarea conductă South Stream prin care Rusia va aduce gaz în Europa, ocolind Ucraina.
Sofia ar prefera să prelungească această situaţie ambiguă unică în europa: inexistenţa graniţelor pe mare dintre România şi Bulgaria, mai ales că mari companii petroliere sunt interesate să facă explorări în perimetrul pentru care se bat cele două state, dar şi fiindcă traseul proiectat de ruşi pentru South Stream trece pe aici. Negocierile dintre Bucureşti şi Sofia s-au consumat până acum în surdină, fiindcă mizele erau mici sau pe termen mai lung, însă după revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin proiectele energetice de anvergură sunt urgentate.
Ministrul român de externe, Cristian Diaconescu a adus la lumină disputa dintre Sofia şi Bucureşti imediat după întâlnirea dintre oficialii ruşi şi cei bulgari, care au hotărât să încheie mâine licitaţia pentru construirea tronsonului South Stream pe teritoriul Bulgariei. Sofia este interesată să introducă în ecuaţie un mare jucător economic, care să înceapă studiile şi chiar punerea în operă a acestui proiect într-un spaţiu martim despre care nu ştiu sigur că aparţine cu adevărat Bulgariei. În acest fel eventualele oale sparte nu vor fi plătite de bulgari, ci de compania care acceptă să construiască sau să exploreze într-un teritoriu al nimănui, fiindcă România ar fi nevoită într-o situaţie de acest fel să ceară despăgubiri în primul rând printr-un tribunal economic internaţional agentului comercial care face profit.
România nu a jucat până acum în mod deschis pe cartea South Stream, dar la nivel înalt această variantă a fost luată mereu în considerare, deşi în discursul public proiectul major pe care se bazează România este Nabucco, viitorul gazoduct pe care Uniunea Europeană l-a conceput pentru a reduce dependenta UE de gazul rusesc: o conductă care va aduce gaz din regiunea caspică, ocolind Rusia.
Încercând să devină principalul nod energetic de la graniţa de est a UE, România nu vrea să rateze intrarea în South Stream şi acum pare să fi venit timpul pentru a intra în combinaţia finală: dacă bulgarii nu vor să negocieze trasarea graniţei cu România, atunci întreg proiectul South Stream va fi blocat, fiindcă Bucureştiul va reclama problema la Curtea Internaţională de la Haga. Dacă vor accepta tratativele, iar lucrurile vor fi urgentate de cei doi miniştri de Externe, vor urma discuţii cu Rusia pentru aderarea României la South Stream, în condiţiile în care Nabucco este amânat sine die. Există de altfel unele estimări tehnice făcute de experţii români în acest sens, semn că lucrurile erau pregătite încă din iulie 2010, când fostul ministru al economiei Adrian Videanu a discutat destul de amănunţit cu preşedintele Gazprom, Aleksei Miller această idee. România a aşteptat cu răbdare acest moment pentru a-i pune în şah pe bulgari şi pentru a intra în combinaţiile South-Stream în cel mai favorabil moment
Între timp criza economică din UE a redus şansele Nabucco, în vreme ce asocierea Turciei, la sfârşitul anului trecut la proiectul South Stream a crescut posibilitatea punerii în practică a gazoductului rusesc în defavoarea celui european, iar România, la fel ca şi Turcia, vrea să fie parte în ambele. Preşedintele Traian Băsescu a vorbit de mai multe ori despre o noua abordare in relaţiile cu Rusia, sugerând că între Moscova şi Bucureşti ar putea începe o nouă eră de amiciţie, de data aceasta doar pe baze pragmatice şi uitând de anii de vasalitate din trecutul nu foarte îndepărtat.
România se află într-o perioadă de reevaluare a dosarelor sale de politică externă, pe care încearcă să le rezolve în forţă, după canoanele real politik, în care numai interesele contează
