2.9 C
București
marți, 12 noiembrie 2024
AcasăSpecialRăzboiul din lumea lor

Războiul din lumea lor

Crin Antonescu şi Victor Ponta fac un joc periculos.

Pe de o parte, sunt obligaţi să lase publicului impresia că stau în aceeaşi barcă şi că vâslesc în aceeaşi direcţie.

Doar sunt la guvernare împreună şi au o majoritate parlamentară care-i obligă, fiind rodul votului dat de milioanele de români care îi acuzau pe Băsescu, Boc şi Ungureanu că le-au furat salariile, pensiile, chiar demnitatea.

Pe de alta, însă, fiecare e apăsat de obligaţiile care-i revin – faţă de sine (date fiind ambiţiile personale) şi faţă de partidele pe care le conduc (dată fiind agenda baronilor, de al căror sprijin depind în plan politic).

Din punct de vedere al interesului naţional, jocul periculos este dat tocmai de această ruptură: pentru că se află într-o competiţie totală, Crin Antonescu şi Victor Ponta sunt forţaţi să folosească pârghiile instituţionale şi resursele pe care le controlează, prin prezenţa lor la guvernare, ca doi şahişti care-şi continuă jocul chiar şi atunci când, în lumea reală, totul se prăbuşeşte. 

În cazul de faţă, lumea reală, în drumul ei spre haos, a mai găsit un dram de putere să le transmită celor doi şahişti de cafenea un ultim mesaj de avertizare.

El a venit zilele astea din mai multe direcţii, a fost unul consistent şi ne oferă rara ocazie de a călători în viitor pentru a măsura anvergura ravagiilor care vor mătura economia şi, implicit, nivelul de trai, după ce Guvernul Ponta va pune în practică măsurile de creştere a taxelor şi înmulţire a impozitelor.

Mai jos, întâi de toate, câteva paragrafe elocvente şi zona din care au fost emise reacţiile:

* 11 noiembrie – comunicat remis Hotnews de către Consiliul Investitorilor Străini, care reuneşte în jur de 130 de companii multinaţionale: „Nu este nici moral, nici corect ca lipsa rezultatelor în ceea ce priveşte colectarea veniturilor la buget din diverse surse să cadă în responsabilitatea contribuabililor care susţin deja bugetul şi care vor fi sufocaţi de impunerea suplimentară anunţată în media de către autorităţi”.

*10 noiembrie – Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal (sursa Hotnews): “Guvernul a luat măsuri de creşteri de taxe pentru a-şi asigura venituri imediate la buget în condiţiile în care economia nu performează aşa cum ne-am fi aşteptat. Or, în aceste condiţii economice orice creştere de taxe sau suplimentarea celor existente pune o povară în plus pe companii şi agenţi economici”.

Nu în ultimul rând, Ionuţ Dumitru consideră majorarea accizelor la carburanţi “fără logică”, în condiţiile în care autorităţile de la Bucureşti sunt incapabile să atragă fondurile europene destinate dezvoltării infrastructurii, puse la dispoziţie de Bruxelles.

* 10 noiembrie – Radu Merica, preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane (sursa, Hotnews): “Dacă eu îmi fac un plan de afaceri şi salariul creşte cu rata inflaţiei şi vine Guvernul şi spune <ăteşte tu, de mâine, cu 10% în plus>>, în multe zone, cu munca necalificată – în special agricultura – fiecare trebuie săşi readapteze planul de afaceri. Măsurile trebuiau să fie discutate cu mediul de afaceri, trebuia analizat impactul”.

*10 noiembrie – Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului IMM-urilor (sursa, Hotnews): „Taxa va determina o creştere a preţului benzinei, întrucât aceasta este o componentă importantă a foarte multor produse, urmarea va fi creşterea preţurilor produselor. Aceasta va fi un factor de inflaţie în economia românească, iar pentru multe firme va fi şi un factor de afectare a solvabilităţii lor, pentru că această creştere înseamnă că firmele care au nevoie de mult combustibil să-şi mărească şi capitalul circulant”.

* 8 noiembrie – comunicat AmCham: „În lipsa unei strategii de ţară căreia să i se circumscrie, sistemul fiscal românesc, în loc să se modernizeze prin mecanisme eficiente şi echitabile în sprijinul dezvoltării ţării şi al eforturilor mediului de afaceri în condiţiile actuale grele de piaţă, este în pericol să devină un factor de obstrucţie insurmontabil, mai ales sub distorsiunile cauzate de corupţie, evaziune fiscalăşi creşterea comerţului ilicit cu produse accizabile”. Sau: “Departe de a reprezenta o soluţie sustenabilă pentru securizarea resurselor la bugetul statului, toate acestea vor determina creşterea evaziunii fiscale, diminuarea drastică a volumului de investiţii, scăderea locurilor de muncăşi dificultăţi economice în cascadă”.

De reţinut că AmCham reproşează şi faptul că, prin decizia de a taxa şi mai mult mediul de afaceri, Executivul a ignorat astfel concluziile a numeroase runde de consultări, într-un an în care reprezentanţii instituţiei “au contribuit intens şi extensiv cu expertizăşi recomandări fundamentate la rescrierea Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală.

În schimb, reacţia premierului a fost magistrală, Victor Ponta spunând, în esenţă, că AmCham nu ştie ce vorbeşte şi nici nu se uită în ograda care trebuie.

De ce sunt legitime îngrijorările trecute mai sus în revistă? Pentru că modul în care USL încearcă să îşi onoreze promisiunile bombastice (de fapt doar o parte din ele, că integral i-ar fi imposibil) va lovi în singurul vehicul care poate tracta economia României: mediul privat, în general, şi investiţiile străine, în special.

Asta, în condiţiile în care, de câte ori silabiseşte ceva în spaţiul public, premierul Ponta invocă străduinţele-i infinite de a crea locuri de muncă şi profilul său tip “business oriented”.

Or, în Româna, în acest moment, locuri de muncă pot fi create doar astfel: prin investiţii de la buget; printr-o creştere fără precedent a absorbţiei de fonduri europene; prin investiţii străine.

Ce se întâmplă, în realitate, sub guvernarea lui Victor Ponta? Se taie masiv din alocările pentru investiţiile susţinute de stat, banii UE mai degrabă pleacă de la Bucureşti decât vin de la Bruxelles, iar anul 2013 ar putea marca un minim al ultimului deceniu, în ceea ce priveşte nivelul investiţiilor străine.

De precizat că premierul Ponta se poate “lăuda” cu al doilea an consecutiv  în care creşte viteza cu care fug de România companiile europene, americane, asiatice.

Este, deci, total lipsit de logică să dai capitalului străin şi mai multe motive de fugă. Este, în plus, lipsit de sens să iei şi mai multe decizii care încurajează evaziunea fiscală, în condiţiile în care chiar tu, Victor Ponta, recunoşteai recent că statul nu este în stare să colecteze nici măcar taxele şi impozitele care deja există.

Sau în condiţiile în care tot tu, Victor Ponta, prezentai recent la Bruxelles, Washington şi în faţa ambasadorilor de la Bucureşti strategii fantastice prin care, cică, vei reduce evaziunea şi vei întări statul de drept.

Aş cita aici două reacţii interesante care s-au consumat săptămâna trecută şi din care deducem, dacă le coroborăm cu intenţiile Palatului Victoria, că direcţia dată de Guvernul Ponta ne va duce curând într-o mare fundătură.

Iată ce spunea, pe 7 noiembrie, ambasadorul Marii Britanii, Martin Harris, într-un discurs rostit la Iaşi: “Principala provocare cu care se confruntă România (şi multe alte ţări din Europa, chiar acum) este cum să genereze o nouă creştere economică. MCV-ul se adresează exact acelor domenii care trag România înapoi. (…) Un bun progres în cadrul MCV va aduce mai multe investiţii străine în România, va ajuta România să gestioneze mai bine utilizarea fondurilor UE şi va crea un cadru mai ieftin şi mai prietenos pentru a începe o afacere şi de a genera noi locuri de muncă”.

Cu doar o zi înainte, ambasadorul Olandei, Matthijs van Bonzel, atrăgea şi el atenţia că, dacă vrem investiţii străine, am face bine să nu ne jucăm cu reformarea justiţiei. Mesajul a venit sub forma unei postări pe Twitter, imediat după ce ministrul Economiei, Andrei Gerea, i-a invitat pe investitorii olandezi să-şi direcţioneze spre România o parte din bani şi afaceri. 

Pe final, vă invit la un scurt exerciţiu: comparaţi mesajele ambasadelor occidentale şi pe cele ale asociaţiilor care reprezintă investitorii străini cu noile măsuri ale Guvernului şi, mai ales, cu anunţul făcut de Victor Ponta în vară, conform căruia România va atrage investiţii străine de 10 miliarde euro, care vor duce la crearea a  50.000 de noi locuri de muncă.

O să aflaţi cine minte şi cum vom trăi.

Cele mai citite

Cele mai Bune Credite Ipotecare din România, Conform Analizei Mr. Finance

Pentru românii care doresc să își achiziționeze o locuință, creditul ipotecar rămâne una dintre cele mai căutate opțiuni de finanțare. Platforma Mr. Finance a...

Primii fulgi ai iernii au căzut în București; ANM anunță ninsori și viscol în zonele de munte

Marți dimineață, Bucureștiul a întâmpinat primii fulgi de zăpadă ai sezonului, după o ploaie intensă, iar nordul orașului a fost acoperit de un strat...

Eurostat: România are cel mai redus nivel al angajaților part-time din UE

În România, structura angajării part-time prezintă particularități unice în raport cu celelalte state membre Potrivit Eurostat, ponderea angajaților part-time din Uniunea Europeană a crescut ușor...
Ultima oră
Pe aceeași temă