Nu mă pricep la fonduri europene. Am o vagă idee despre ce înseamnă. Ştiu şi eu cam cât ştiţi şi dumneavoastră, cetăţenii obişnuiţi, care nu şi-au dat doctoratul în asta. Citesc însă de ani de zile ştirile, sondajele şi statisticile potrivit cărora suntem codaşii Europei la gradul de absorbţie. Ciulesc urechea la specialiştii care ne spun, din când în când, de ce nu merge la noi treaba cu finanţările UE.
De trei luni încoace, subiectul a revenit în actualitate. De bună seamă, pentru că avem un nou ministru al Fondurilor Europene. Care, spre deosebire de înaintaşii săi, a reuşit măcar să provoace o mică dezbatere publică. Asta pentru că domnul Cristian Ghinea, venit din zona societăţii civile, s-a hotărât să nu mai ţină cifrele sub preş. A ieşit la rampă şi ne-a spus cum stăm după guvernarea Ponta. Şi stăm prost, foarte prost!
Rezultatul? În loc să vină cu contraargumente, partidul fostului premier l-a chemat la ordine. Mai întâi în Parlament, la o şedinţă de înfierare în comisia de specialitate. La care a participat, pe post de invitat, însuşi deputatul Sebastian Ghiţă. Chiar cel acuzat că a parazitat, pe partea de IT, accesarea de fonduri europene. Evident, din discuţie nu putea lipsi Victor Ponta. Care a sărit şi el, de pe Facebook, pe noul ministru.
Marţi, 2 august 2016, după o lungă tăcere, s-a trezit din somn şi Corina Creţu de la Bruxelles. În caz că aţi uitat, dumneaei este comisar european pentru politică regională. Într-o declaraţie de presă, distribuită tot pe Facebook, îşi exprima îngrijorarea pentru faptul că n-am încasat niciun euro din banii alocaţi pentru 2014-2020. Tonul scrisoricii pare un ciripit de rândunică, dar printre rânduri putem citi mesajele de propagandă ale partidului care a propulsat-o în înalta funcţie.
A doua zi, au urmat o nouă postare a ministrului şi un nou răspuns al comisarului. Nici nu vreau să mă gândesc ce-o fi în capul europenilor care citesc schimbul de replici dintre doamna comisar şi domnul ministru. Replici date în văzul întregii lumi. Se întreabă probabil, ca şi mine, dacă România, ţara lui Nenea Iancu, nu este totuşi pe primul loc la ceva: exportul de ţăţism.
