Cei mai mulţi români au memoria scurtă- s-a dovedit acest lucru, cu vârf şi îndesat. Când propaganda zilnică a puterii i-a făcut captivi într-un prezent în care tot ce contează este “Jos Băsescu”, aceşti oameni nu pot avea o imagine de ansamblu a ultimilor 20 de ani, care să le răspundă acum la întrebările: unde am fost, unde suntem şi unde putem să ajungem?
Se vorbeşte tot mai mult zilele acestea de presiunea enormă făcută de baronii PSD din teritoriu pe conducerea partidului pentru a schimba legile anticorupţie, astfel încât aceştia să se înfrupte din banul public fără a risca închisoarea. Ar fi o nouă încercare în acest sens după ce lovitura dată în “marţea neagră” a eşuat datorită vigilenţei unei părţi a presei, dar şi a criticilor venite de la partenerii occidentali ai României. În condiţiile actuale, când, după despărţirea de PNL, păstrarea guvernării a devenit mai dificilă, Victor Ponta trebuie să le facă pe plac unor oameni precum Mircea Cosma, Radu Mazăre sau Nicuşor Constantinescu, pentru că altfel riscă debarcarea de la putere.
Fără a face în acest moment vreun proces de intenţie cuiva, trebuie să spunem că am ajuns practic la un moment de cumpănă. De la acest punct, România se poate întoarce foarte uşor pe drumul de pe care a venit, exact cu zece ani în urmă, când “dreptatea” din această ţară era împărţită la şedinţele partidului care se afla la putere. Atunci, PSD conducea singur România, acum, acelaşi PSD se pregăteşte să guverneze pe cont propriu, ajutat de cei doi sateliţi de conjuctură, PC şi UNPR.
Dacă pentru românii cu memoria scurtă, o întoarcere la anii 2003, 2004 nu le produce nici o tresărire, foarte mulţi dintre noi îşi amintesc cu siguranţă de şedinţele PSD în care liderii partidului spuneau cine urmează să fie anchetat de procurori, cine merită să fie arestat şi dosarul cărui politician trebuie publicat în presă. Evenimentul zilei de atunci a făcut publice stenogramele mai multor şedinţe ale Delegaţiei Permanente ale PSD, stenograme care au fost ulterior confirmate de unii membri ai partidului, negate cu vehemenţă de alţii, dar cert este că nimeni nu a dovedit că ar fi false.
Dacă tot suntem la un moment de cumpănă pentru democraţia românească, haideţi să ne aducem aminte împreună unde eram în urmă cu 10 ani, aşa cum reiese din discuţiile de la partid ale liderilor PSD.
Şedinţa Delegaţiei Permanente a PSD din 20 octombrie 2003. Ministrul Justiţiei de atunci, Rodica Stănoiu, îi spune şefului partidului, Adrian Năstase, ce se întâmplă cu dosarele penale ale liderilor opoziţiei:
“Ştiţi bine că eu, de nenumărate ori, în legătură cu Băsescu am întrebat chiar şi în şedinţele mari când dăm verde pentru Băsescu. S-a dat târziu dosarul lui, acum. Cu celelalte este o altă treabă, pe care eu am spus-o în surdină colegilor. Acuma este momentul să o spun tare. Sunt două trei care vin tare şi importante, dar vreau să vă spun că, în aproape toate, dăm şi de oameni de aici. Sunt dosare extreme de complicate şi atunci le-am lăsat în stand-by ca să vedem cum le lucrăm.
Şedinţa Delegaţiei Permanente a PSD din 13 octombrie 2003. Adrian Năstase îi reproşează lui Ovidiu Muşetescu, ministru al Privatizării, că nu a descoperit suficiente nereguli care să-i incrimineze pe liderii opoziţiei.
“De trei ani de zile acoperi toate poveştile cu privatizarea din 1997-2000, dar nu putem să continuăm aşa la infinit. Ai venit cu o singură chestiune din care să rezulte că a fost o privatizare care nu a fost în ordine? Iar în campania electorală asta se va spune când noi vom ridica aceasta problemă, aţi avut toate instituţiile statului la îndemână şi nu aţi demonstrat o singura iregularitate în procesul de privatizare. Asta este problema ta”.
Şedinţa Delegaţiei Permanente a PSD din 20 octombrie 2003. Florin Georgescu, preşedinte al Comisiei de Buget, Finanţe şi Bănci din Camera Deputaţilor (în prezent prim viceguvernator al BNR) este nemulţumit că Miron Mitrea, colegul său de partid, este anchetat de Curtea de Conturi.
“Fac apel la dv., domnule preşedinte, să atrageţi atenţia domnului Saguna (n.r.- preşedintele Curţii de Conturi), care nu mai ascultă de mine în numele partidului şi să înceteze cu toate dosarele şi toate constatările, numai eu stiu câte telefoane dau pe sub el, pe acolo, că dacă s-ar duce să verifice exerciţiul financiar al anului 2002, el verifică pe domnul Mitrea, pe domnul cutare şi mi-i găseşte vinovaţi şi numai eu ştiu cum fac pe acolo ca să nu ajung la dv. şi să fie linişte şi pace”.
Sunt doar trei exemple- cei interesaţi pot găsi pe internet zeci de pagini de stenograme ale PSD din 2003 şi 2004- care ar trebui să dea de gândit oamenilor care cred că România nu se mai poate întoarce din drumul său către democraţia occidentală. “Liniştea şi pacea” de care se vorbea atunci la partid este exact ceea ce vor acum să primească baronii PSD, pentru a nu fi deranjaţi de procurori şi judecători. „Vor primi ce-şi doresc?” este o întrebare infinit mai importantă decât schimbul de replici oficial dintre PSD şi PNL.
