Fostul baron PSD de Constanța, Nicușor Constantinescu, își plânge de milă. Se declară chinuit după gratii și cerșește compătimirea publicului.
Prejudiciul constatat în numai două dosare în care a ajuns inculpat este de peste 36 de milioane de euro.
Prejudiciile de zeci de milioane sunt ceva banal pentru marii corupți ai patriei. Un singur dosar care îl vizează pe baronul PSD de Prahova, Mircea Cosma, vorbește despre un prejudiciu de 35 de milioane de euro produs cu deszăpeziri plătite din bani publici degeaba. Într-un singur dosar din cele în care e cercetată Elena Udrea prejudiciul este de 15 milioane de euro și lista zecilor de milioane furate de șmecherii din politică poate continua pe pagini întregi.
Milioane peste milioane jefuite din bani publici, adică din banii mei și ai tăi, de politicieni care au avut acces la putere și care acum au de la noi pretenția să le plângem de milă. Cerșesc îndurare de la noi ba pentru că ar fi bolnavi, ba pentru că îi strâng prea tare cătușele, ba pentru că sunt prea mari gândacii din arestul unde sunt cazați.
Nicușor Constantinescu făcea acum câteva luni circ pe motiv că este grav bolnav. S-a internat în spital și a fost plimbat teatral cu targa la procese, ca un muribund. Ne-a spus că e pe moarte și că nenorociții de procurori DNA vor să-l bage în pământ.
Zilele acestea, ce să vezi minune, muribundul e sănătos tun.
E atât de sănătos, încât acum răcnește nervos pentru că nu e trimis la muncă. Muribundul este supărat că stă închis într-o celulă şi are dreptul să se plimbe doar o oră pe zi, în curtea unităţii de detenţie.
Mircea Cosma, alt baron PSD sadea, a făcut exact același circ. A fost și el plimbat cu salvarea pe la audieri, a spus și el aceeași poezie cu procurorii nenorociți care îl torturează fără milă. Televiziunea bunului prieten Sebastian Ghiță, alt mare inculpat al patriei din pepiniera de mafioți a PSD, l-a prezentat ca pe un martir al neamului, cerșind astfel mila telespectatorilor naivi, care stau să caște gura la propaganda penalilor din politică.
Traian Băsescu a intrat și el în corul celor care plâng de mila inculpaților, de îndată ce judecătorii au trimis-o la arest preventiv pe protejata lui Elena Udrea. Redacțiile pe care le controlează au intrat și ele în parteneriatul media al corupților din politică.
În mod halucinant, acum, fostul președinte vorbește exact aceeași limbă ca persecutații naționali Voiculescu și Năstase sau ca avocatul corupților, Călin Popescu Tăriceanu.
Sunt toți #aceeașimizerie.
Toți penalii din politică, cercetați pentru că au deturnat zeci și sute de milioane de euro din banii pentru școli, spitale, drumuri sau alte proiecte publice, cerșesc mila publică atunci când ajung la ananghie judiciară.
Milioane de români chiar pică în capcana acestor mesaje, mai ales pentru că sunt frumos ambalate și servite de o întreagă propagandă a mafiei care controlează televiziuni de știri, ziare și publicații online importante. Își prostesc pur și simplu publicul să plângă de mila unor îmbuibați, care nu mai știu cum să se vaite, pentru că sunt la pușcărie după ce au furat zeci de milioane de euro.
Înainte să vă apuce vreo urmă de sentiment de milă pentru astfel de specimene, faceți o comparație simplă.
Puneți lângă prejudiciile de zeci și sute de milioane de euro sumele pentru care un român obișnuit, onest, e sclavul băncilor zeci de ani. Un credit de 40.000 de euro, pentru un apartament de două camere, la care plătește 30 de ani rate un român cu venituri medii, este mizilic pentru șmecherii care au făcut zeci de milioane dintr-o singură învârteală.
Unele sunt învârteli mortale, dacă vorbim de accidentele grave provocate pe drumuri necurățate de zăpadă sau de morții cu zile din spitalele căpușate de tot felul de șmecheri. Cei care le plâng de milă marilor inculpați ai patriei ar trebui să se gândească și la cum am ajuns să murim cu zile în propria țară, pentru că toate sistemele sunt aduse în pragul colapsului de prea multă hoție.
Până să fie prinși de procurori și băgați după gratii de judecători, cei care răcnesc acum după drepturi și milă publică ne-au căpușat de ne-au sărăcit.
De ce ar trebui să le plângem de milă?
Adevărul este că încă nu primesc ce merită. Pedepsele sunt prea mici pentru asemenea prejudicii amețitoare și mai ales pentru răul pe care l-au făcut tuturor. Oamenii simpli ajung să fie sclavi ai băncilor, pe zeci de ani, pentru că trăiesc într-o economie care nu se dezvoltă tocmai din pricină că a fost parazitată până în pânzele albe de mafia din politică.
Pentru ca ei să se îmbogățească dincolo de orice limită a decenței, milioane de români trăiesc chinuiți, la limita traiului decent.
Sistemul încă bâjbâie cam dubios când e vorba să le confiște averile pentru a recupera totul, până la ultimul bănuț. Cei mai mulți dintre ei rămân cu averile obscene, după ce își ispășesc pedepsele revoltător de mici. Așa că nu avem de ce să le plângem de milă.
Ba chiar ar trebui să cerem legi care să-i pedepsească mai aspru și mecanisme care să stoarcă de la ei toți banii furați, până la ultimul leu.
