Comisia Europeană se gândeşte să suspende începând de anul viitor monitorizarea justiţiei autohtone, deşi în România infractori de toate felurile se află încă în principalele instituţii ale statului.
Raportul asupra justiţiei româneşti dat ieri publicităţii la Bruxelles scoate în evidenţă triumfuri minore şi găseşte un singur paznic al strategiei naţionale anticorupţie: Daniel Morar, şeful DNA. Cu toate acestea Comisia Europeană sugerează că anul viitor ar putea ridica Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) prin care experţii comunitari verifică de două ori pe an starea justiţiei din România şi Bulgaria, ultimele nou venite în UE. Acest mecanism le obligă pe cele două ţări să-şi cureţe instituţiile de funcţionari şi politicieni corupţi, face presiuni pentru reformarea justiţiei, pentru urgentarea dosarelor în care sunt implicaţi oameni influenţi şi mai ales pentru confiscarea averilor făcute din trafic de influenţă.
Traian Băsescu vrea la rândul său să scape România de corsetul Uniunii Europene, pornind de la premiza că e umilitor pentru o ţară membră UE să fie supusă unor examene pe care, totuşi, continuă să le rateze de ani de zile, de parcă ar fi un student leneş, prins mereu copiind sau cu lecţia neînvăţată. Preşedintele crede că România şi-ar recăpăta demnitatea dacă n-ar mai fi biciuită de Comisia Europeană să meargă pe drumul drept, numai că prestigiul şi demnitatea se câştigă, nu se obţin nici prin artificii, nici prin mila UE. Traian Băsescu mizează şi în această chestiune pe viziunea sa de tip realpolitik, pentru care contează interesele, nu idealurile.
Interesul preşedintelui este contabilizat aici în termeni de imagine şi stimă internaţională, dar ridicarea MCV ar fi pentru România, ca fardurile groase şi stridente pe obrazul unei prostituate cu prea mulţi ani de experienţă: vazut de departe obrazul pare neted şi frumos, dar de-aproape iese în evidenţă tot ceea ce se vroia ascuns. Ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu speră la rândul său să culeagă laurii suspendării MCV, prin care toate deşeurile justiţiei autohtone sunt adunate sub preş. Predoiu, cel mai longeviv ministru în funcţie este, însă acelaşi care în 2008, spre finalul mandatului guvernului Tăriceanu a vrut să-l schimbe din funcţie pe Daniel Morar, deşi toate rapoartele UE atestau progresele făcute de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) sub mandatul său. Tot Cătălin Predoiu încerca să-i protejeze pe demnitarii aflaţi în ofsaid prin noua lege a Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) propunând ca aceştia să poată fi verificaţi de ANI doar în primul an după ce-şi termină mandatul. Ministrul Justiţiei a avut în cariera sa de apărat alte valori, decât cele europene şi ar fi fericit să-şi încununeze misiunea prin ridicarea monitorizării UE.
Fostul procuror Victor Ponta, transformat în lider socialist are şi el aceleaşi aspiraţii, ca în perioada în care Adrian Năstase în rolul de prim-ministru se plângea că nu crede “în arestările de vineri seara”, atunci când întâmplător unul dintre clienţii săi a fost reţinut. “Când Băsescu nu-I va mai proteja, vor răspunde cu toţii”, i-a ameninţat Ponta pe procurori şi judecători, după ce prietenul său Constantin Nicolescu, preşedintele PSD al Consiliului Judeţean Argeş a fost arestat. Desfiinţarea DNA a atârnat de câteva voturi în 2006, iar actuala opoziţie promite să se răzbune pe toţi cei care au avut curajul să se atingă de dosarele grele în care sunt implicaţi Adrian Năstase, Dan Voiculescu, Gigi Becali şi ceilalţi actori de primă mână. Ce se va întâmpla dacă UE nu mai monitorizează justiţia românească, iar politicienii răzbunători îşi pun în aplicare planurile? Îşi mai aminteşte Bruxelles-ul ce-şi dorea senatorul Cătălin Voicu, arestat anul trecut pentru mai multe fapte de corupţie, dar care se pregătea înainte de prezidenţialele din 2009 să devină ministru de interne: “da, am poliţia, vreau să-l arestez pe Onţanu (primarul sectorului 2), vreau să-i fac dosare lui Oprea (actualul ministru al apărării) ”?
