Pentru o țară care a ieșit relativ recent din universul concentraționar e de mirare că i s-a permis unui serviciu secret să se strecoare în intimitatea locuitorilor săi sub pretextul vigilenței. Serviciul Român de Informații (SRI) a devenit astfel singura autoritate de interceptare care putea produce probe legale pentru anchetele juridice. Procurorii au devenit dependenți de SRI și nu e clar dacă lucrurile au fost dirijate în acest sens sau dacă totul ține de neglijența și ignoranța clasei politice.
Curtea Constituțională, care până acum a susținut acest sistem, prin care SRI a devenit din ce în ce mai important și mai puternic, s-a delimitat printr-o mișcare bruscă și agresivă. Prin Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, Curtea a decis că probele obținute cu ajutorul SRI nu mai pot fi folosite în dosarele penale. Este vorba despre interceptările telefoanelor, despre filaje și alte acțiuni operative făcute la cererea procurorilor cu mandate semnate de judecători. Această decizie controversată ar putea pune sub semnul întrebării multe dintre dosarele instrumentate de procurori, atât cele de corupție, cât și cele care vizează rețele de trafic de droguri, de arme sau de persoane sau chiar anchete în care se caută criminali periculoși.
Totuși, o investigație serioasă nu se bazează doar pe interceptări telefonice sau pe date obținute prin tehnici speciale de către ofițerii SRI, ci și pe mărturii, pe documente bancare și alte înscrisuri, pe diverse probe obținute de polițiști, pe martori, pe delațiuni etc. Firește că tehnica de urmărire e utilă pentru depistarea infracțiunilor și crimelor, dar Curtea Constituțională nu spune că astfel de instrumente n-ar mai trebui folosite în viitor, ci doar că ele nu vor mai fi monopolul unui serviciu secret.
E posibil ca dosarele aflate în lucru și cele în curs de pronunțare să aibă de suferit, iar pentru o perioadă pușcăriașii cu armate de avocați să încerce să scape, folosindu-se de această ocazie, fiindcă judecătorii Curții au precizat în Motivarea din 9 martie 2016 că decizia privind supravegherea tehnică poate servi ca temei de revizuire în această cauză, dar și în toate celelalte în care au fost ridicate excepții de neconstituționalitate similare (înainte de publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial).
Indirect, această decizie vine în sprijinul procurorilor anticorupție, iar DNA s-a și grăbit să ceară de la Guvern, în regim de urgență, 10 milioane de euro pentru mașini și tehnică de înregistrare. În acest fel nu doar DNA, dar și celelalte parchete ar putea să-și pună pe picioare propriile instrumente de interceptare, eliminând SRI din zona judiciară și lăsându-i acestui serviciu timp să se ocupe doar de situațiile care țin de siguranța națională.
Generalul SRI Dumitru Dumbravă spunea anul trecut cât de mult contează implicarea Serviciului Român de Informații în rezolvarea cazurilor de corupție, mai cu seamă că ofițerii serviciului rămân în „câmpul tactic“ până la soluționarea de către instanțe a fiecărui dosar. Această declarație a ridicat o serie de suspiciuni în ce privește imixtiunea serviciului secret în treburile magistraturii.
Pe termen scurt, e posibil ca munca procurorilor să fie îngreunată de hotărârea Curții, dar după ce Poliția Judiciară și procurorii vor deveni stăpâni pe aceste sisteme de monitorizare și interceptare, procedurile se vor simplifica. În plus, spre deosebire de munca ofițerilor SRI în această zonă, care nu putea fi verificată, de-acum încolo toate probele obținute prin mijloace tehnice de supraveghere vor putea fi scoase la lumină și chiar investigate atunci când există dubii.
Decizia Curții care scoate SRI din jocul interceptărilor s-ar putea să arunce în aer câteva investigații, dar acesta ar putea să nu fie un preț prea mare pentru întregul proces, care câștigă în transparență și în democratizare dacă este făcut cu seriozitate.
