Istoria lungă a promisiunilor neonorate arată existența unui neajuns major: acordarea de imunitate politicienilor pentru declarațiile publice (sau, în unele cazuri, electorale). Nici un ministru, deputat sau premier nu poate fi tras la răspundere pentru ceea ce declară, promite și anunță ca necesitate de primă urgență pentru țară, în fraze care încep, atât de impersonal, cu: „trebuie să facem, trebuie să investim etc.“.
Recent, la un post de televiziune, Ecaterina Andronescu a afirmat: Trebuie să investim masiv în Educație, pentru că tinerii reprezintă viitorul acestei națiuni. Declarația are o doză mare de tupeu și nu are acoperire în realitate. În primul rând, realitatea arată că nu tinerii sunt materia primă folosită pentru a clădi viitorul acestei națiuni. Politicienii nu îi au ca model pe tinerii care aleg să studieze în Occident, ei neînțelegând – spre exemplu – importanța stabilirii unor legături cu viitoarele elite politice și economice ale lumii încă din facultate. Aspect relevat și de o analiză a RL, potrivit căreia nici unul dintre miniștrii Cabinetului Ponta nu a obținut o diplomă la o universitate din primele 500 la nivel mondial. Iar 14 miniștri ai aceluiași Guvern Ponta nu au intrat niciodată în vreo școală din Occident.
Citeste și: Ministrul Teodorovici, în grupul codașilor la învățătură din UE
Tinerii studioși, pasionați, dornici mereu să își diversifice cunoștințele, care se dedică unui singur domeniu pentru a ajunge profesioniști desăvârșiți, nu sunt un model apreciat de politicieni. Aspect confirmat de faptul că o treime din miniștrii Executivului au urmat școala având în paralel importante demnități publice. Spus direct, și-au obținut diplomele pe repede-înainte. Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a urmat facultatea și masteratul în timp ce ocupa funcții de mare răspundere prin ministere. Șeful de la Transporturi, Iulian Matache, muncea la stat cu normă întreagă și urma, în același timp, facultatea și masteratul, dar în orașe diferite. Acestea sunt exemple de impostură academică pe care tinerii de azi nu le mai vor, dar împotriva cărora nu pot lupta, tocmai pentru că nu au acces la funcții politice de decizie.
Citește și: Educația, un nou capitol la care guvernul Ponta e ultimul în Europa
Întorcându-ne, remarcăm și caracterul lipsit de responsabilitate al declarației doamnei Andronescu. Ecaterina Andronescu este senator și deține foarte importanta funcție de președinte al Comisiei de Învățământ din Senat. Influența ei este atât de mare încât, la începutul acestui an, comisia pe care o conduce a trimis spre dezbatere un proiect de modificare a Legii Educației de care ministerul nu avea habar. Ei, și din această poziție, din care taie și spânzură în sistemul educațional românesc, doamna Andronescu spune că trebuie să investim masiv în educația tinerilor. Cu o seninătate care nu îi este umbrită nici măcar de faptul că, în anul 2015, bugetul Ministerului Educației este de 3,7% din PIB (potrivit INS, mult sub minimul de 6% asumat de politicieni). Un procent mai mic chiar decât cel înregistrat de Bulgaria.
Citește și: 12 miniștri din guvern nu au studiile compatibile cu domeniile pe care le coordonează
În 2014, bugetul Educației a fost la fel de sărac: 3,2% din PIB. Și atunci, ne întrebăm de unde acest tupeu de a declara impersonal: trebuie să investim în Educație? Nu cunoaște doamna Andronescu – de trei ori ministru al Educației – aceste cifre? Nu își dă seama ce influență colosală și ce pârghii de schimbare controlează în domeniul Educației? Nu își dă seama că ea este printre oamenii politici care pot impune o măsură de creștere a bugetului pentru Educație? Ba sigur că da. Dar Andronescu, la fel ca alți politicieni, știe că ipocrizia și tupeul nu îi costă nimic, iar noi, alegătorii, părem resemnați cu faptul că nu le putem cere mai mult.
Alți politicieni care au mai folosit acest slogan – „trebuie să investim în Educație”: Klaus Iohannis (21 februarie 2015), Traian Băsescu (15 ianuarie 2012), Victor Ponta (4 octombrie 2014), Călin Popescu Tăriceanu (14 mai 2008), Mircea Geoană (14 septembrie 2015).