Mai bine tăceau. Reacţia reprezentanţilor Patriarhiei la reportajul televiziunii germane Deutsche Welle – care a remarcat că, în timp ce închide şcoli şi spitale din lipsa banilor, Guvernul României alocă fonduri substanţiale pentru construcţia Catedralei Mântuirii Neamului – poate fi considerată lipsită de respect pentru oamenii de bun-simţ din această ţară.
Ziariştii germani nu au făcut altceva decât să constate câteva lucruri evidente. În primul rând, că Guvernul participă cu fonduri la construcţia unui edificiu scump (600 milioane de euro). În al doilea rând, au remarcat că la fiecare două zile în România se termină construcţia unei biserici, în mare parte cu bani de la bugetul public. Toate acestea se întâmplă într-o ţară în care, din cauza lipsei banilor, trei şcoli se închid în fiecare zi şi dispar din ce în ce mai multe spitale.
Jurnaliştii străini au spus lucruri pe care de altfel le ştim cu toţii şi cu care putem fi sau nu de acord. Aşa cum putem fi sau nu de acord, spre exemplu, cu decizia Mitropoliei Clujului de a-i oferi premierului Emil Boc distincţia „Crucea Transilvană” pentru „ataşamentul şi sprijinul arătat credinţei ortodoxe” sau, spus pe şleau, pentru banii alocaţi de Guvern investiţiilor Bisericii Ortodoxe.
De ce au reacţionat însă atât de puternic reprezentanţii Patriarhiei?
Iată cele mai importante puncte din comunicatul acestora de presă (publicat de HotNews).
# Catedrala Mântuirii Neamului ar reprezenta, în opinia Bisericii, în primul rând „o necesitate liturgică şi publică, fiind un simbol al unităţii dintre lucrarea spirituală şi socială a Bisericii”.
Afirmaţia este cât se poate de subiectivă. Cu siguranţă mulţi români ar aprecia mai mult o şcoală sau un spital ultramodern construit din banii Bisericii decât un imens şi inutil edificiu, ridicat din bani publici.
# Catedrala reprezintă „un simbol al demnităţii naţionale, Biserica Ortodoxă Română fiind astăzi singura între Bisericile ortodoxe fără o catedrală reprezentativă pentru credinţa majorităţii poporului român”.
Argumentul nu este altceva decât o dovadă de trufie a conducerii BOR. De ce ne-am simţi noi, românii, mai demni dacă Biserica noastră ar câştiga competiţia cu celelalte Biserici ortodoxe din regiune în ceea ce priveşte dimensiunile catedralelor construite? Pe acelaşi principiu, ar trebui să sărim într-un picior de bucurie datorită Casei Poporului făcute de Ceauşescu şi care deţine trei recorduri mondiale: este a doua cea mai mare, cea mai scumpă şi cea mai grea din lume.
# Un al treilea argument extras tot din comunicatul Patriarhiei este mai degrabă comic:
„Utilitatea publică a Catedralei va fi evidenţiată şi de amenajarea spaţiului generos de aproape şase hectare din jurul ei ca spaţiu public, mărind suprafaţa spaţiilor verzi din Bucureşti”.
Pentru a ajunge la media europeană, Capitala are nevoie de cel puţin 400-500 hectare de spaţii verzi în plus faţă de situaţia actuală.
# Concluzia trasă de înaltele feţe bisericeşti în acest drept la replică este şi ea năucitoare:
„Noua catedrală nu poate fi pusă în concurenţă sau opoziţie cu şcolile sau spitalele deoarece ea este complementară acestora”.
Cu alte cuvinte, bolnavul rămas fără spital la el în oraş sau elevul fără şcoală ar putea foarte bine să se urce în tren şi să vină la Bucureşti că se închine în Catedrala Mântuirii Neamului, rezolvându-şi astfel toate problemele.
Contribuţia financiară a statului la ridicarea acestui edificiu va rămâne tot timpul un subiect controversat. Ce trebuie remarcat este însă faptul că sunt din ce în ce mai mulţi critici ai acestui proiect. Iar apărarea Patriarhiei este din ce în ce mai neconvingătoare.
