Premierul Boc a anuntat ieri ca Guvernul sau va reduce numarul de agentii si autoritati guvernamentale, asa incat administratia centrala sa devina mai putin stufoasa, adica mai eficienta. Nimic mai indreptatit. "Vom vedea unde agentiile se pot desfiinta, unde se pot comasa si unde se pot restructura. Deocamdata, nu va pot da nici un numar referitor la agentiile care urmeaza sa dispara, pentru ca asemenea lucru nu se poate face pe picior. Vom vedea in Guvern", a declarat premierul Boc in ziua de sfat a Coalitiei.
Premierul Emil Boc nu a dat nici un fel de termene, dar vicepresedintele PDL, Gheorghe Flutur a precizat ca adunati in sedinta saptamanala a Coalitiei, liderii celor doua partide au discutat despre elaborarea unei strategii si a unui calendar de reducere a numarului de agentii, companii si societati din subordine.
Declaratia premierului Boc vine in aceeasi zi cu prima greva de avertisment cu care se confrunta actuala Administratie, greva generata de nemultumirea functionarilor publici care s-au vazut lipsiti brusc de sporuri, plata orelor suplimentare si alte diverse bonusuri. Ca birocratia romaneasca se numara probabil printre cele mai inventive din lume n-are nimeni nici o indoiala. Trebuie sa admitem ca cel care a avut initiativa "sporului de antena" a dovedit o imaginatie iesita din comun. Singura problema este ca, daca unii angajati ai statului, de obicei si cel mai bine platiti, se cramponeaza de asemenea exercitiu de fantezie ca sa isi accentueze prestigiul social sustinut de o slujba sigura si banoasa in sanul bugetului, pentru multi dintre functionarii de la ghiseu, din administratiile financiare sau din primarii, a te lupta pentru sporul de antena inseamna daca platesti sau nu intretinerea luna asta sau apari iar cu restanta la avizier.
Primul-ministru se arata decis sa nu repete in privinta companiilor, agentiilor si autoritatilor guvernamentale aceleasi greseli pe care le-a facut in privinta veniturilor bugetarilor. Cumularea salariului cu pensia a ajuns la Curtea Constitutionala, reducerea cu 20% a salariilor a devenit, pe rand, reducerea cu 20% a veniturilor si, ulterior, reducerea cu 20% a fondurilor de salariu, deci hotarasc ministrii si sefii mai mici ce scade, salariul sau numarul de angajati. In plus, desi initial viza pe toata lumea, ordonanta privind necumularea pensiei cu salariul era orientata, potrivit chiar presedintelui Traian Basescu, numai impotriva angajatilor din sistemul judiciar, din Ministerul Administratiei si Internelor si din Ministerul Apararii. Saptamana trecuta, premierul Boc a anuntat ca in circa 10 zile statul va interzice cumulul pensiei si salariului pentru cei angajati la stat in virtutea unei legi speciale, adica cei de mai sus.
Ramane de vazut cand va fi gata analiza, avand in vedere ca judecatorii, unii dintre cei vizati, sunt cu circa 400 mai putini decat ar trebui, potrivit raportului de tara de luna trecuta. Or, analiza agentiilor, autoritatilor si agentiilor guvernamentale se dovedeste insa mai complicata. Sa luam, de pilda, Ministerul de Interne, unul din ministerele care a primit una dintre portiile cele mai consistente din buget. Nu mai putin 24 de directii, 19 institutii subordonate, nu mai de putin de 10 agentii in coordonare, plus o societate de achizitii, Comicex. La Compania Nationala de Autostrazi e la fel de vesel: 24 de directori si sefi de proiecte. Ministerul de Finante, la randul lui, un adevarat campion. Nu mai putin de 10 institutii subordonate si 64 de companii si institute sub autoritatea sa: de la Compania Nationala a Huilei la Remin Baia Mare pana la, un exemplu la intamplare, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Sudura si Incercari de Materiale.
Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a declarat ieri ca "are o anumita viziune" in sensul restructurarii acestui mamut. Ministerul Agriculturii este un organism asemanator – vechi fosile pe langa APIA, responsabila cu subventiile europene, sau Agentia pentru fonduri de dezvoltare rurala. Problema e ca, de-a lungul anilor, vechilor directii, secretariate, departamente etc – pe care nimeni n-a avut vointa sau putinta sa le reformeze – li s-au adaugat diverse autoritati de management pentru fonduri europene, agentii cu rol de arbitri in piete (in comunicatii, in energie, in materie de concurenta) fara de care ar fi fost imposibila conectarea Romaniei la regulile pietei comune. Din motive politice, aceste institutii sunt strans legate de celelalte, de cele preistorice si de cele redundante – cum sunt prea numeroasele "fabrici" de strategii guvernamentale din aparatul central.
Marea provocare ce sta acum in fata lui Emil Boc este ca nu cumva o data cu apa din copaie sa azvarle afara si copilul, adica institutiile strict necesare. si cand te gandesti ca cei care trebuie sa plece dupa desfiintarea celor nefolositoare abia au reusit sa se aseze comod in fotolii in urma a doua luni de negocieri PDL-PSD, provocarea cu pricina risca sa devina o misiune imposibila. Acesta ar putea fi testul decisiv pentru Cabinetul Boc.
