Indiscutabil, data de 16 noiembrie 2014 trebuie să intre în istoria României. Pentru prima dată în ultimii 25 de ani, foarte mulţi români, în special tineri, au votat pentru cu totul alte motive decât au făcut-o până acum. Da, PSD trebuie să facă o analiză majoră a ceea ce s-a întâmplat duminică, dar acelaşi lucru trebuie să-l facă toate partidele din România. Pentru că, dacă nu înţeleg exact semnificaţia momentului, câştigătorii de azi vor fi pierzătorii de mâine.
Deşi toate sondajele îl dădeau favorit detaşat în turul al doilea de scrutin, Victor Ponta a fost pur şi simplu spulberat pe 16 noiembrie, după ce „marii necunoscuţi” ai tuturor alegerilor din ultimii ani, absenteiştii, au ieşit la vot. Peste 1,8 milioane de oameni au venit în plus la urne în turul al doilea, faţă de turul întâi, iar acest lucru, cu tot respectul pentru Klaus Iohannis şi echipa sa de campanie, are prea puţin de-a face cu candidatul ACL.
1. Oameni care, în mod normal, nu ar fi votat au fost revoltaţi de felul în care Guvernul Ponta şi-a bătut joc de conaţionalii care trăiesc în Europa şi care nu au putut să-şi exercite un drept constituţional. Nici Titus Corlăţean şi nici succesorul acestuia la conducerea MAE, Teodor Meleşcanu, nu au arătat că vor cu adevărat să rezolve problema secţiilor de votare din străinătate. S-a văzut de pe Lună că subordonaţii lui Ponta se ascund după prevederile legale în vigoare, deşi le puteau modifica, aşa cum au făcut-o în alte rânduri. Imaginile cu cozile din faţa ambasadelor, formate încă din noaptea de sâmbătă spre duminică, sau cu românii alungaţi cu gaze lacrimogene de forţele de ordine din Torino sau Paris au lovit în mândria naţională şi au reprezentat scânteia care a aprins focul.
2. Mulţi români au simţit nevoia să iasă la vot din cauza modului în care Victor Ponta şi PSD au înţeles să ducă această campanie electorală. Minciunile despre Klaus Iohannis, jignirile aduse unui om care s-a arătat până acum paşnic şi cumsecade i-au revoltat pe toţi oamenii paşnici şi cumsecade din această ţară. Mulţi dintre ei s-au simţit datori să-l ajute pe sas în această luptă disproporţionată.
3. Aparatul de propagandă odios al lui Victor Ponta, cu posturile Antena 3 şi România Tv în prim plan, au avut un efect contrar celui aşteptat de PSD. Poate unii români au crezut că, aşa o fi normal, ca presa să-l dea cu capul de pereţi pe unul din candidaţi, pentru motive inventate, şi să-i lustruiască pantofii celuilalt. Cu siguranţă însă, au fost mult mai mulţi cei care nu au fost de acord cu acest stil. Votul de duminică a fost şi unul împotriva Antena 3 şi România Tv.
4. Biserica majoritară s-a implicat făţiş de partea lui Victor Ponta, sugerând că preşedintele românilor ar trebui să fie unul ortodox. Din fericire, milioane de oameni din această ţară şi-au dat seama că cinstea şi competenţa politicienilor nu au nici o legătură cu numărul de cruci făcute de aceştia la ceremoniile religioase publice. Aş îndrăzni să spun că, prin implicarea sa de partea lui Ponta, BOR i-a făcut mai mult rău acestuia. Subiecte precum finanţarea din fonduri publice a Catedralei Mântuirii Neamului sau averea uriaşă a bisericii nu sunt chiar populare printre tinerii educaţi din marile oraşe.
5. Justiţia are o popularitate în creştere în România, de când a început să bage după gratii politicieni şi oameni de afaceri care păreau intangibili. În aceste condiţii, încercările disperate ale PSD de a-şi salva oamenii, prin blocarea în Parlament a anchetării sau arestării acestora, nu putea scăpa neobservată. Proiectul legii amnistiei şi graţierii, iniţiat de PSD, a revoltat o bună parte din această societate, care a simţit că este tras din nou pe sfoară, tocmai atunci când începuse să creadă în justiţie. PSD a subestimat interesul societăţii pentru acest subiect.
6. Este drept că românii nu au trăit mai prost de când a venit la putere Guvernul Ponta, dar, în mod evident, nici mai bine. Paradoxal însă, premierul le spune românilor de doi ani, zi de zi, că trăiesc excelent, încercând să-i convingă de acest lucru cu cifre care, foarte uşor, se dovedesc mincinoase. Vă mai aduceţi aminte de cele 10 miliarde de euro, investiţii străine, promise până la sfârşitul lui 2013? Dar de cele un milion de noi locuri de muncă? Abraham Lincoln spunea că „poţi să păcăleşti câţiva oameni tot timpul, toţi oamenii o perioadă, dar nu poţi să păcăleşti toţi oamenii tot timpul”. Iată o dovadă care confirmă această frază.
7. Dispus să câştige alegerile prin orice mijloace, Victor Ponta s-a aliat cu şefi de partide trimişi de mult timp de electorat la periferia politicii. De altfel, datele arată că atât Vadim Tudor cât şi Dan Diaconescu au reuşit să-i transfere candidatului PSD doar jumătate din zestrea de voturi primite în turul întâi. Cei doi au reactivat însă dezgustul majorităţii românilor faţă de extremism şi demagogia fără limite. Da, duminică s-a votat şi împotriva lui Vadim Tudor şi Dan Diaconescu.
8. În ciuda, declaraţiilor sale despre „unitate”, Victor Ponta s-a manifestat ca un politician foarte arogant cu oamenii din această ţară. Gândiţi-vă cum i-a jignit de-a lungul timpului pe toţi cei care l-au criticat, ziarişti, reprezentanţi ai societăţii civile, simpli oameni. Nu s-a putut abţine nici pe 2 noiembrie când au apărut primele cozi la secţiile de votare din străinătate şi i-a umilit pe românii din diaspora spunând că „au fost aduşi cu autocarele” şi „au blocat intenţionat secţiile de votare” ca să poată să facă poze şi să le trimită în ţară. Era de aşteptat ca oamenii demni să-i întoarcă, direct în faţă, lipsa de respect.
9. Victor Ponta a fost respins în primul rând de generaţia sa. Este trist ca un politician de 42 de ani să fie asociat cu dinozaurii societăţii, dar în anii în care s-a aflat în prim planul vieţii politice nu a făcut nici un efort să se detaşeze de baronii locali ai PSD, de Adrian Năstase, Dan Voiculescu sau Viorel Hrebenciuc. Pentru mulţi tineri din această ţară, Ponta a părut o marionetă a patriarhilor corupţiei din partid, deşi, ca să fim sinceri până la capăt, lucrurile nu sunt decât parţial adevărate.
10. Mulţi oameni din această ţară chiar vor „un altfel de politică”, fiind plictisiţi deja de scandalurile din ultimii zece, de lupta dintre Traian Băsescu şi Victor Ponta. Candidatul ACL nu a fost convingător în multe privinţe, dar a arătat un fapt fără putinţă de tăgadă: nu va fi niciodată un nou Traian Băsescu. Rămâne de văzut însă dacă aceasta va fi o calitate sau nu.
