Curs valutar: €4.6321 $3.9175 £5.2408

Ce vor ungurii de la Iohannis. Și de ce sunt secuii dușmanii noștri | OPINIE

Sabina Fati Actualizat: 20.07.2017 - 19:11

Înainte de aniversarea celor 100 de ani de la Marea Unire, secuii vor să stabilească “un nou început” în relațiile cu majoritatea: să nu mai fie considerați dușmani, banii de la centru să nu mai ocolească județele populate preponderent de maghiari, fondurile pentru dezvoltare să fie împărțite echitabil, justiția și Parlamentul să nu mai lucreze cu standarde duble.

Share

Înainte de aniversarea celor 100 de ani de la Marea Unire, secuii vor să stabilească “un nou început” în relațiile cu majoritatea: să nu mai fie considerați dușmani, banii de la centru să nu mai ocolească județele populate preponderent de maghiari, fondurile pentru dezvoltare să fie împărțite echitabil, justiția și Parlamentul să nu mai lucreze cu standarde duble.

Președintele s-a întâlnit cu principalii lideri ai secuilor și le-a vorbit despre subiectele care-l preocupă pe el: descentralizarea, autonomia locală și, eventual, regionalizarea, dacă se va găsi o formă care să ducă la “modernizarea administrației” și apoi, prin “creștere economică”, să genereze mai multe locuri de muncă. Klaus Iohannis le-a spus direct că nu este de acord cu autonomia pe criterii etnice și a lăsat să se înțeleagă că regionalizarea e o temă prea sensibilă pentru a fi readusă în discuție. În schimb, a pus pe tapet, ceva mai discret decât o fac de obicei politicienii de București, “soarta tinerilor din zonă care nu vorbesc bine limba română”. Poate că nu e un alt fel de a spune povestea regățenilor sau moldovenilor aflați în trecere prin Ținutul Secuiesc, repetată până la saturație, pentru a fi crezută de toată lumea în cele din urmă: cineva care vine, spre exemplu, din București și intră într-un magazin de pâine e salutat în ungurește și, chipurile, nu primește pâinea dorită fiindcă răspunde în românește.

Poate că președintele îi înțelege și pe cei care nu vor să învețe bine românește, cu riscul de a avea mai puține șanse, dar vrea să-i ajute pe ceilalți care și-ar dori să știe, dar din cauza manualelor demodate și a profesorilor neimplicați nu au nicio șansă. Există maghiari care-și trimit copiii în tabere de limba română, așa cum fac familiile autohtone cu dare de mână care-și duc copiii în tabere de limba engleză.

Pentru maghiarii din Transilvania, cultivarea limbii materne este o necesitate simbolică. Ei știu că supraviețuirea lor individuală e adesea condiționată de limba română, dar vor să-și păstreze privilegiul de a comunica în limba lor atunci când trebuie cu funcționarii din administrație sau în justiție.

La întâlnirea de la Miercurea Ciuc, președintele Consiliului Județean Covasna, Tamas Sandor, i-a reamintit lui Klaus Iohannis că la 100 de ani de la Marea Unire trebuie respectată Declarația de la Alba Iulia, în care se prevedea “deplină libertate pentru toate popoarele conlocuitoare”, astfel încât fiecare dintre ele “să se poată instrui, administra și judeca în limba proprie”. Aceasta este “piatra de hotar pentru cele trei națiuni”, a spus liderul maghiar referindu-se la români, secui și sași.

Liderii maghiari din Harghita și Covasna i-au cerut lui Iohannis “un parteneriat corect pentru dezvoltarea României și a Ținutului Secuiesc”: în care nu doar Bucovina sau Dobrogea să poată avea zile stabilite de Parlament prin lege, ci și Ținutul Secuiesc; în care nu doar steagul istoric al Moldovei să fluture pe Cetatea Neamțului, ci și steagul secuilor pe Consiliile Județene din Harghita și Covasna.  Steagul e un simbol puternic, dar nu-i ajută prea mult pe secui, în schimb, banii pentru repararea șoselelor și, în general, a infrastructurii ar fi cu adevărat importanți. De 27 de ani Covasna și Harghita se află printre ultimele cinci cele mai slab finanțate județe din România. În mod intenționat au fost lăsate în sărăcie, pentru că acolo sunt dușmanii noștri, așa cum ne învață manualele de istorie de un veac încoace. Ca și cum secuii și-ar putea lua în spate Ținutul aflat în centrul țării și s-ar putea duce cu el în Ungaria.