Curs valutar: €4.6321 $3.9175 £5.2408

Ce-i oferă Iohannis lui Trump. Și ce-ar putea primi în schimb | OPINIE

Sabina Fati Actualizat: 09.06.2017 - 18:42

România nu-și permite să-l critice pe președintele american nici măcar pentru dilema sa legată de Articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic, potrivit căruia aliații intervin militar în sprijinul oricărui stat NATO atacat. Donald Trump este primul președinte al SUA care nu a promis explicit aplicarea la nevoie a celebrului articol, pentru care statele desprinse din fostul lagăr socialist s-au grăbit să se adăpostească sub acoperișul NATO.

Share

România nu-și permite să-l critice pe președintele american nici măcar pentru dilema sa legată de Articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic, potrivit căruia aliații intervin militar în sprijinul oricărui stat NATO atacat. Donald Trump este primul președinte al SUA care nu a promis explicit aplicarea la nevoie a celebrului articol, pentru care statele desprinse din fostul lagăr socialist s-au grăbit să se adăpostească sub acoperișul NATO.

În recentul său discurs de la sediul Alianței Nord-Atlantice de la Bruxelles, Trump a preferat să ignore Articolul 5 și să pună accentul pe europenii care sunt datori vânduți americanilor, nu fiindcă au fost salvați în cele două Războaie Mondiale, ci fiindcă de ani de zile Statele Unite plătesc pentru siguranța Europei. România, la fel ca Polonia, a înțeles, poate, mai bine decât alte țări reproșurile președintelui SUA, fiindcă, cel puțin deocamdată, amenințările vin din vecinătatea noastră. După anexarea Crimeii în 2014, Rusia a adus la Sevastopol și Novorosiisk, cele mai mari porturi militare de la Marea Neagră, armament sofisticat și a început să facă exerciții militare în Transnistria. În plus, Vladimir Putin continuă să fie nervos pe scutul antirachetă de la Deveselu, împotriva căruia s-a plâns de curând într-un lung interviu dat cotidianului francez „Le Figaro“, în care insistă că actualele tensiuni internaționale ar fi efectul acestei arme defensive. Președintele rus nu uită să reia marota ultimului său mandat, potrivit căreia Occidentul și-ar fi încălcat promisiunea făcută Moscovei, după destrămarea URSS, că NATO nu se va extinde în statele est-europene.

Președintele Klaus Iohannis, primul lider est-european invitat la Casa Albă la mai puțin de șase luni de la instalarea lui Donald Turmp, înțelege atât mesajele Kremlinului, cât și gesturile președintelui american, mai ales propunerea de la finele lunii mai, prin care cere Congresului de la Washington o mărire a bugetului destinat flancului estic al NATO cu 40%. Iohannis nu are nevoie de asigurări clare în ceea ce privește Articolul 5, câtă vreme pe teritoriul României funcționează două baze militare americane. Nu există garanții de securitate mai serioase decât prezența militarilor americani aici. E posibil ca președintele român să se ofere să găzduiască și alte facilități militare americane, inclusiv dintre cele care au mai rămas în fosta RFG, mai ales după ce cancelara Germaniei a reluat declarația ei de la începutul anului, în care  spunea că „noi, europenii, trebuie să ne luăm cu adevărat soarta în propriile mâini“.  Nu e clar dacă Angela Merkel crede cu adevărat că Uniunea Europeană se poate apăra singură de o agresiune militară sau dacă această idee recurentă e folosită acum doar pentru uz electoral.

Marile puteri europene încă n-au găsit soluții pentru a-și apăra granițele de migranți, dar vor să se desprindă de Statele Unite și să pună bazele unei armate comune, tocmai pentru a ieși de sub tutela SUA, care conduc de facto Alianța Nord-Atlantică. România știe, însă, că are nevoie să rămână pe axa București-Washington, indiferent de unde bate vântul, iar Klaus Iohannis va fi primit de Donald Trump tocmai fiindcă are ce să-i propună: un cap de pod spre Orientul Mijlociu, unde România mai are încă pârghii de acțiune văzute și nevăzute, o punte spre Balcani și, la nevoie, un punct de basculare spre Rusia. În schimb, Bucureștiul așteaptă investiții economice mai serioase de dincolo de Ocean, iar Klaus Iohannis are nevoie de menținerea lupei americane asupra justiției autohtone, pentru a-și păstra controlul asupra puterii.

Citește totul despre:

Comentarii

Loading...
loading...