PNL a hotarat cu o majoritate zdrobitoare sa inceapa negocieri pentru o majoritate parlamentara capabila sa sustina un premier liberal sau independent. Din cei 181 de lideri liberali prezenti, 173 au fost pentru intrarea la guvernare, unul singur a votat impotriva, iar alti sapte s-au abtinut.
De partea cealalta, PDL, caruia realegerea lui Traian Basescu i-a pus din nou in mana painea si cutitul, avertizeaza ca nu are de gand sa faca mari concesii. "Partenerii de la PNL sunt asteptati, dar nu rugati. Dorim o majoritate stabila, solida, de dreapta si care sa dea Romaniei stabilitate", a declarat ieri presedintele PDL, Emil Boc. In abstract s-ar parea ca exista sanse ca lucrurile sa iasa mult mai bine decat ne-a lasat sa ne imaginam mizerabila campanie electorala la care am fost martori.
In acest moment, taberele sunt fata in fata, adulmecandu-se reciproc, duhnind inca a sange si a ura, coplesite de suspiciuni si neincredere. Nu mai e locul si nici timpul sa explicam cum s-a ajuns aici. E important, foarte important ce si cum s-a intamplat, dar cel mai important in acest moment este Guvernul.
PDL pare sa aiba acum totul. Potrivit lui Emil Boc, acum trei zile, numai doua voturi mai desparteau partidul prezidential de investirea unui nou cabinet. Intre timp, problema s-a rezolvat: Roberta Anastase a anuntat ca alti doi parlamentari PSD si-au dat demisia din partid. Controversatul grup al independentilor din Parlament, care cuprinde astfel 20 de parlamentari, este cel care face diferenta fata de negocierile de la sfarsitul anului 2008. PNL nu poate neglija evidenta, fie ea imorala sau amorala.
Dar, pe de alta parte, oricat de puternic ar fi, Traian Basescu are toate motivele din lume sa inteleaga ca Romania nu are nevoie de un simplu sir de oameni care, adunati la un loc la Palatul Victoria, sa poarte numele de Executiv. Romania are nevoie acum de GUVERN. Iar Guvernul inseamna directie prin excelenta. Daca ministru de Interne va fi generalul "independent" Gabriel Oprea, ministrul Economiei, Adriean Videanu, va imparti in continuare cu ministrul de Finante, Gheorghe Pogea, experienta cifrelor contabile de la Marmosim, iar Elena Udrea o sa vrea, desigur, un nou portofoliu, pentru ca acum nu mai avem de-a face cu un "guvern mic", cum a fost uitatul Cabinet Negoita, ci cu unul adevarat, in ce directie o va lua Executivul de la Bucuresti? Cu siguranta, nu in directia pentru care mai mult de cinci milioane de romani l-au votat pe Traian Basescu, dupa cum raspunsul este "nu" si din perspectiva milioanelor care nu l-au votat.
Indiferent in ce directie s-au indreptat voturile la 6 decembrie, un lucru este cert: s-a votat nu numai din ura, s-a votat si din disperare. Multi dintre simpatizantii lui Traian Basescu au votat din disperare fata de prezenta violenta pe scena publica a "mogulilor". Multi dintre votantii lui Geoana au ajuns acolo din disperare fata de deciziile politice agresiv gresite pe care le-a cautionat Traian Basescu. Dezamagiti, alti alegatori au hotarat sa nu se mai prezinte la scrutin, altii si-au anulat voturile.
Cu o astfel de incarcatura in spinare, presedintele Traian Basescu trebuie sa se gandeasca o data, de doua, de noua, de nouazeci si noua de ori inainte de a muta ireparabil in favoarea furtunii. Pe scurt, Traian Basescu trebuie sa devina de urgenta intelept. Situatia economica a Romaniei devine din ce in ce mai complicata, iar concedierea a sute de mii de oameni in perioada urmatoare nu este o gluma.
Daca a taia posturi e necesar, tot atat de necesar este ca viitorii someri, ca si cei deja someri, au nevoie de locuri de munca. Problema nu e de stanga, nu e de dreapta, e aritmetica pura si pragmatism: somerii primesc ajutor de somaj, nu platesc impozite si n-au bani sa alimenteze consumul care duce la crestere economica. Deci mai bine sa aiba de lucru. Dar aceste locuri de munca nu vor aparea daca Guvernul nu este stabil, daca la fiecare reglementare vom sta cu sufletul la gura ca o sa ne pomenim cu totii in aer; de asemenea, locurile de munca nu vor aparea daca ministrii noului cabinet isi vor masura competenta in juraminte de credinta, bani adusi la partid sau excursii pe bani publici. In 2008 multi investitori straini si-au facut bagajele, in 2009 chiar si cei mai increzatori au inteles ca nu se poate lupta cu efectele crizei din Romania pana cand Romania nu va sti incotro se indreapta si au plecat de asemenea. Vrem sau nu ca acesti oameni/bani sa se intoarca? Ne intereseaza?
PNL a dovedit si cu alte ocazii ca poate furniza experti. Cazul lui Dacian Ciolos, ministru independent in guvernul Tariceanu e relevant. Terfelit in comunicate meschine, sub ministeriatul PSD al lui llie Sarbu, drept incompetent, Dacian Ciolos a fost asumat ulterior de Presedintie si a intrat in echipa lui Jose Manuel Durao Barroso pentru postul de comisar european al Agriculturii. si oricate erori i se pun in spate lui Catalin Predoiu, e limpede ca ministrul Justitiei in Cabinetul Tariceanu II si protejatul Cotrocenilor la formarea Cabinetului Boc a avut o performanta infinit mai onorabila decat a altor ministri in 2009.
Sigur ca PDL poate guverna singur. Majoritatea liderilor politici ai partidului ar avea cate un post de ministru asigurat, iar prefectii actuali isi vor pastra cu totii functiile. Dar a guverna singur in astfel de vremuri nu inseamna asumarea responsabilitatii, ci lacomie sinucigasa. Mesaje precum Emil Boc premier dinspre PDL sunt la fel de fantasmagorice precum Crin Antonescu premier dinspre PNL.
Cele doua partide trebuie sa revina cu picioarele pe pamant. Un premier independent, cum spune rezolutia PNL, sau, si mai flexibil, "un premier capabil sa ofere garantii ca in interiorul Guvernului echilibrul de forte va fi respectat", cum spune Calin Popescu Tariceanu, le-ar oferi romanilor macar o idee din ce va sa fie luminita de la capatul tunelului. Nici declaratia lui Radu Berceanu ca raportul de forte din Guvern trebuie sa reflecte configuratia Parlamentului nu e lipsita de temei.
Asa cum au aratat "focus-grupurile" invocate de PDL, PNL si PSD la inceputul campaniei electorale, romanii isi doresc bun-simt si stabilitate. Busola e la Traian Basescu. Ar fi bine ca, spre deosebire de situatia din decembrie 2008, de aceasta data sa o citeasca corect.
