De aseară încoace, o mulțime de jurnaliști și specialiști dezbat afirmațiile premierului Victor Ponta despre evoluția economiei românești. Întrebări și ipoteze au fost formulate, s-a pus problema legalității deținerii unor astfel de date, au început să vină răspunsuri. O întreagă dezbatere cu o miză infimă pentru economie, dar cu o mare miză electorală. Oricum s-ar schimba datele pe primul trimestru și oricum ar arăta cele din trimestrul al treilea, estimările de creștere a PIB pentru România sunt în scădere substanțială; și nimic nu va schimba faptul că am avut cea mai mare scădere economică din UE în trimestrul al doilea. O revizuire pozitivă marginală, pe un trimestru, de 1-2 zecimi de procent, nu-i permite nimănui să se laude cu performanțe. Economia nu „duduie”. Dar printre nehotărâți sunt o mulțime de oameni a căror bunăstare depinde direct de starea economiei, fie că sunt „corporatiști” sau întreprinzători. (găsiți comunicatele INS și grafice în galeria foto de mai sus)
Premierul și candidatul PSD-PC-UNPR-PRM la președinție a vorbit, miercuri seară, de rezultatele economice pe care ar urma să le anunțe Institutul Național de Statistică vineri. Ponta a dat de înțeles că știe deja datele privind evoluția Produsului Intern Brut (PIB) și că potrivit acestora în trimestrul al treilea din acest an vom avea creștere economică, iar datele pentru primul trimestru au fost recalculate și transformate din scădere în creștere.
Citatul: „Vineri, INS anunță două lucruri – eu sunt gata să-mi pun tot prestigiul pe aceste două lucruri: în primul rând că în trimestrul trei avem creștere economică peste 1%, nu știu cât dar peste 1%, și al doilea lucru foarte important, faptul că, în primul trimestru al acestui an, s-a recalculat și nu am fost niciodată în recesiune tehnică”. (de la 19:37 pe video)
Există cel puțin trei probleme aici:
1. Știe premierul miercuri date pe care INS le va anunța abia vineri?
Fostul ministru de Finanțe Ionuț Popescu scrie, pe pagina sa de Facebook, că a fost refuzat de șefa INS din perioada în care era ministru atunci când i-a cerut să afle datele macroeconomice cu o seară înaintea jurnaliștilor, pentru a nu mai fi pus în situația de a răspunde unor întrebări cu privire la date pe care nu le cunoaște. Șefa de la INS i-a explicat atunci ministrului că a-i oferi datele mai devreme ar afecta neutralitatea instituției pe care o conduce.
Mai mult, legea de organizare și funcționare a INS spune că difuzarea datelor statistice oficiale înainte de termenul de diseminare stabilit, precum și tratamentul preferențial acordat utilizatorilor de către orice persoană din sistemul statisticii oficiale constituie încălcări ale sarcinilor de serviciu și atrag răspunderea disciplinară a persoanelor care se fac vinovate de aceste fapte.
Ce s-a schimbat între timp în afară de conducere, și asta în urma unui scandal de notorietate, după referendumul de demitere din 2012?
2. De unde are premierul datele și care este miza?
Președintele INS, Tudorel Andrei, a precizat la solicitarea Hotnews că Insititutul Național de Statistică nu a fost contactat de nimeni din Guvern pentru a afla aceste date înainte de termenul stabilit oficial. „Nimeni de la Guvern nu a sunat la Statistica pentru a afla cu prioritate datele si ca oricum, cifra anuntata de premier nu este cea care va fi comunicata. Repet, nu s-a primit aici niciun telefon”, a declarat Tudorel Andrei. El a mai spus, pentru Adevărul, că „valorile (invocate de Ponta – n. red.) sunt cu mult sub cele ce vor fi publicate mâine. Probabil s-a mers pe estimarea Comisiei Europene privind creşterea PIB în trimestrul al treilea”.
Însă premierul a anunțat două lucruri: că T3 va fi pe creștere și că INS va revizui pozitiv T1, în prezent considerat pe scădere și care împreună cu T2, tot pe scădere, au dus la ideea de recesiune tehnică. INS nu a răspuns la această întrebare, însă a făcut-o Cristian Socol, consilier economic al premierului. Acesta a afirmat că „atunci cand se introduce q3 (T3, de la eng. quarter) cu plus 1% cum arata CE, probabilitatea ca q1 sa treaca de pe minus 0,1% la 0 sau la plus este de 99%”.
Socol a dat de înțeles că astfel de calcule pot să facă – și chiar fac – mulți economiști, fie ei din bănci sau instituții.
Altfel spus, premierul nu se baza pe date oficiale, ci pe estimări făcute de economiști. Miza de etapă este, pentru candidatul Ponta, să nege faptul că economia a intrat în recesiune tehnică. Însă, și dacă primul trimestru se dovedește a fi fost pe creștere, aceasta va fi marginală. Iar scăderea de 1% din T2 nu va putea fi transformată în creștere.
3. Care este calitatea și credibilitatea datelor prezentate de premier, dacă acestea vor fi confirmate de INS?
Orice privitor onest și rațional al cifrelor vede că premierul își întinde singur o capcană, dar pe care verbiajul cu care ne-a obișnuit o va acoperi. Spus simplu, dacă datele pentru T1 se revizuiesc atât de mult încât să avem creștere, s-ar putea la fel de bine ca datele pentru T3, care acum ar indica creștere, să fie revizuite astfel încât să avem scădere.
De fapt, este o problemă de metodologie. INS emite niște estimări semnal, de obicei pe 14 ale fiecărei a doua luni dintr-un trimestru pentru trimestrul anterior (14 mai pentru T1, 14 august pentru T2 șamd.), apoi aceste estimări-semnal sunt revizuite în datele provizorii, care apar după 40-45 de zile. Pentru T1 2014, INS a anunțat, în comunicatul din 15 mai, o creștere față de T4 2013 de 0,1%, pe date ajustate sezonier (foto 1 în galeria foto de mai sus). Pentru T2 2014, același INS a anunțat, în comunicatul din 14 august 2014, o scădere cu 1% a PIB, pe date ajustate sezonier (foto 2).
Numai că în aceeași zi, Eurostat (care primește datele de la INS) anunța în comunicatul său, pentru T1 2014 o scădere de 0,2% față de T4 2013, iar pentru T2 2014 o scădere de 1% față de T1 2014 (foto 3). Primul care a descoperit contradicția a fost Andrei Rădulescu, economistul-șef al Băncii Transilvania. Datele arătau recesiune tehnică, în care se intră după două trimestre consecutive de scădere a PIB față de trimestrul anterior și se iese după alte două trimestre de creștere a PIB față de trimestrul anterior. Pentru simplificare:
T1 scădere față de T4 din an anterior + T2 scădere față de T1 = recesiune tehnică
T3 creștere față de T2 + T4 creștere față de T3 = ieșire din recesiunea tehnică
Așa că indiferent de datele pentru T3, nu vom ști dacă am ieșit din recesiune tehnică decât pe 14 februarie 2015.
Altfel ar fi situația însă dacă INS va anunța că a revizuit, din nou, datele de PIB pentru T1 2014. Adică dacă va anunța că în loc de scădere cu 0,2%, cum a anunțat Eurostat, a fost creștere chiar și de 0,1%, cum anunțase pe 15 mai. Ceea ce ar însemna că n-am fost deloc în recesiune tehnică.
Oricum, vineri este de așteptat și comunicatul Eurostat, și vom vedea atunci dacă instituția europeană va confirma datele anunțate de premier și aflate „pe surse” sau nu, de la INS sau din altă parte.
Există câteva particularități contingente ale acestui an economic care fac foarte probabilă o creștere a PIB în T3. Poate cel mai simplu de înțeles este ceea ce s-a întâmplat în turism: vecinii noștri bulgari au avut o problemă cu un virus în apă, astfel încât foarte mulți turiști s-au reorientat către litoralul românesc. Ceea ce a dus la o creștere de 7,5% a afacerilor pentru hoteluri și restaurante în august 2014 față de aceeași lună din 2013.
Oricum, o mulțime de specialiști au revizuit, deja, în scădere, prognozele de creștere economică a României pentru 2014:
Comisia Europeană de la 2,5% la 2% (4 noiembrie)
FMI de la 2,8% la 2,4% (7 octombrie)
Banca Mondială de la 2,8% la 2,7% (9 octombrie)
Fitch de la 2,8% la 2,2% (6 septembrie)
BCR de la 3% la 2,2% (10 noiembrie)
Ceea ce ne obligă să privim spre cauzele acestei încetiniri a ritmului de creștere a PIB: politicile guvernului, pentru că mediul economic european și internațional a fost suficient de staționar încât să nu poată fi invocat în mod credibil. Scăderea investițiilor publice, creșterea fiscalității, impredictibilitatea fiscală și măsurile populiste din ultima perioadă cântăresc mai mult decât orice altceva printre cauzele încetinirii economice. Indiferent cum vor fi cifrele de PIB, a fi sub estimările inițiale ale specialiștilor la sfârșitul anului, fără evenimente majore pe plan extern, înseamnă a-ți fi făcut treaba prost.
