Senatorul PNL Sorin Roşca Stănescu se plânge că i-a fost interzis printr-un SMS primit de la conducerea partidului să depună amendamente la proiectul de buget pe 2013, lucru contrazis de Puiu Haşoti, liderul grupului parlamentar al PNL, care pretinde că a depus chiar el unul. Nu se ştie cine a dat SMS-ul, dar am să presupun ca într-o piesa lui T.S. Eliot dragă mie ca oaspetele de la cocktail pe care nu îl cunoaşte nimeni dar trece netulburat de la unul la altul dînd avertismente preţioase, este Dumnezeu tatăl însuşi. SMSul vine din ceruri şi cere oamenilor să se poarte cum trebuie, sau o să-i ia dracul. Sper să nus e ducă în vînt avetismentul pentru domnii Roşca Stănescu şi Haşoti, care mai au timp să îşi ia amendamentele înapoi. La fel, toţi parlamentarii majorităţii, care aveau acces la guvern şi puteau transmite acolo ideile lor bune şi nu să le introducă în Parlament, spre deosebire de opoziţie, ale cărei amendamente oricum nu vor trece. Vă reamintesc că în ultimii cinci ani am propus aici două soluţii practicate de ţări care au avut probleme similare cu noi în trecut şi le/au rezolvat. Prima, în ordine temporală, este limitarea deficitului bugetar prin Constituţie. Nu am pretenţia, ca în exemplul originar dat de mine, Noua Zeelandă, să îl punem la zero, şi nici nu e nevoie, că noi avem criteriile de la Maastricht la care ne-am angajat, deci asta trebuie să devină mai clar şi mai explicit lege fundamentală. A doua a fst interzicerea depunerii de către parlamentari a orice amendamente bugetare care implică vreo cheltuială, după modelul practicat cîndva de Chile, cea mai dezvoltată ţară din America Latină, şi adoptat mai nou de Brazilia, tot ca soluţie la clientelismul politic. Fără alocări individuale, fără idei de biserici, terenuri de fotbal, săli de spectacol şi alte asemenea, dezbaterea pe buget, care trebuia să înceapă de la consultări, nu după ce există déjà o propunere consolidată, trebuie să discute categorii şi nu alocări individuale, astea sînt treaba guvernului sau a administraţiei locale, după caz. Amendamentele inviduale sînt, cu excepţia rarelor situaţii cînd au menirea să îndrepte vreo greşeală, numai alocări neplanificate, care adaugă, că nimeni nu propune vreodată scăderi şi deci contribuie direct la deficit. Or, noi încercăm să raţionalizăm bugetul. Dacă nu e încă ilegal sau neconstituţional, nu e corect şi nici bună procedură să propui nici un amendament la buget dacă faci parte din coaliţia de guvernare, chiar dacă asta vine ca o surpriză pentru domnii Haşoti şi SRS, dar cererea premierului să nu se adauge cheltuieli în Parlament este întemeiată. Datorăm trei sute de miliarde pentru pensii, şi cînd nu împrunută statul de la FMI sau de la noi cu dobîndă (nu trece lună să nu găsesc în email avertismente de la bancherii mei să ne grăbim dacă vrem să împrumutăm statul, că e cerere mare), de unde să vină banii ? Şi pensionarii v-au votat pe voi, să nu uitaţi. Şi cum, nu sîntem noi la putere, cine ne poate interzice, etc, etc ? Nu vă interzice nimeni, decît SMS-ul din ceruri, care vă aminteşte că pentru cine nu se controlează singur iadul e mai încolo. Nu o fi o întîmplare că un coleg de la Harvard a descoperit că ţările bine guvernate şi prospere cred mai mult în iad decît celelalte. E o metaforă pentru autocontrol.
Discuţia în jurul bugetului va lămuri cine din noi are dreptate. Opoziţia şi mulţi comentatori ai ei susţin că o majoritate mare e necesarmente şi rea, că limitează opoziţia, poate face ce vrea, etc. S-a văzut că au argumente la dezbaterea cu statutul parlamentarilor, cînd liderii majorităţii s-au dovedit iarăşi nişte tovarăşi de la UNPR a căror agendă este să nu dea ei niciodată socoteală la nimeni, şi pînă acum au reuşit cu succes. Dar bugetul e mai important. Cine nu mă crede să se uite la Dan Voiculescu şi cum îşi bate el joc de justiţie pe orice statut, profitînd de statutul special al uni membru în parlament, ca să se apere, culmea, într-un proces în care exact de asta e acuzat, că a abuzat de influenţa şi politică. Mai e nevoie să ştim ce e în dosar, sau ne-a dovedit singur cum poate abuza de influenţa lui politică chiar în felul cum a fugit de acest proces ?
Dacă la buget nu se vede marele avantaj al majorităţii, disciplina, faptul că nu mai trebuie cumpărat votul nimănui, că SRS nu o să se ducă la PDL dacă nu îi e luat în considerare amendamentul bugetar, şi nici Puiu înapoi la ministerul Culturii, atunci o să dau dreptate celor sceptici şi o să recunosc că am greşit, majoritatea e toxică şi periculoasă. Dar trag nădejde că dnii Ponta şi Antonescu s-au mai întărit de pe vremea cînd i-am descris ca doi lupi care fug în faţa haitei că dacă i-ar ajunge ceilalţi din urmă i-ar devora. Déjà numărul de amendamente e mult mai mic ca în anii precedenţi (cînd 1500 propuneau doar cheltuieli cu bisericile). Aş vrea să institui un premiu de conştiinţă fiscală fiscală şi civică pentru cine nu depune amendamente la buget. Dnul Ponta a fost pe aproape la finalul întâlnirii cu parlamentarii USL pe tema bugetului. cînd a lăudat pe colegii parlamentari că „au fost foarte solidari şi au înţeles că e momentul în care facem treabă”,. Hai, e momentul să meritaţi recunoştinţa noastră.
De altfel, mai sînt multe alte lucruri care pot fi raţionalizate, şi au fost idei excelente pe Romaniacurata.ro în ultima vreme. De exemplu, ideea lui Emil Stoica de a pune RAAPPS pe bursă, iar actiunile si sumele din vanzarea de actiuni sa intre intr-un fond suveran de pensii., să lăsăm doar Cotroceniul, Scroviştea şi palatul Victoria la protocol. Sau ideea lui Dolores Benazic de a nu mai tăia gările negre doar de la spitale şi căi ferate, ci şi de la monopolul privat numit BOR, care a avut în 2011 şi un profit mai mare decât McDonalds sau băieţii deştepţi din energie, şi cu toate astea cere fiecărei primării în 2013 donaţii pentru Catedrala Neamului de un million de euro şi acodarea unui monopol al cimiterelor (nu mai comentăm cu incinerarea), asta după ce am cheltuit pe salariile lor în 2012 246.680.000 lei (peste 57 de milioane de euro), în ciuda faptului că serviciile directe (nunţi, botezuri, etc) oricum se pătesc separat, iar la activitatea voluntară de a apăra drepturile omului, inclusiv de corupţie, nu am observat să ne fi întins vreun degeţel ? Sau ideea simplă de a executa silit Romsilva, Poşta Română, Regia Naţională a Huilei şi cei zece top datornici de stat ai bugetului de sănătate, care împreună datorează mai mult decît bugetul programului naţional de oncologie care a lăsat bolnavii în aer zilele astea ? Ce reformă sanitară poţi face dacă aceste companii continuă să nu plătească ? Să închidem cilinicile de oncologie ? Să desfiinţăm cancerul ? Orice privatizare, presimt, va să zică preluarea la buget a datoriei, nu ?
Raţionalizarea cheltuielilor publice nu înseamnă numai şi neapărat reducerea lor, şi e după părerea mea marea încercare a politicianului Ponta şi tehnocratului Voinea. Nu e vorba doar să tai, ci şi cum planifici. Déjà ei au făcut un bun pas înainte anunţînd un instrument de raţionalizare, cheltuiala doar pe acele programme care nu sînt eligibile penru finanţarea europeană, În sine, e un instrument excelent, care poate elimina parcul de pe păşune şi patinoarele în exces. Dar pe ce vom cheltui fondurile europene viitoare stabilim tot azi, într-un comitet ad-hoc foarte slab şi complet opac (CIAP), de care majoritatea românilor nu au auzit deloc şi unde cei care stau în jurul mesei au agenda lor proprie (citiţi pe Raluca Pop pe www.romaniacurata.ro dacă vreţi să ştiţi mai multe). Ciclul bugetar trecut planificarea a fost foarte slabă (un motiv pentru care absorbţia fost scăzută), şi la fel va fi şi acum dacă nu se intervine în forţă şi nu se deschide discuţia public: comisionarea către o firmă italiene nu serveşte la nimic, de abia acum încolo vor începe să ne caute ăia tot pe noi românii să ne întrebe ce şi cum, că ei de unde să aibă date, strînse prost sau deloc (nu vă imaginaţi ce orb e statul român, guvernat pe statistici adesea irelevante). Planificarea pentru fondurile europene, ca şi cheltuirea lor, trebuie raţionalizate dacă vrem să mărim absorbţia şi să creştem impactul acestor bani (existent pe moment doar în reclame TV). Asta însă va fi greu de făcut, şi aici din nou orice ajutor e binevenit, chiar şi un SMS din ceruri.
Puteţi comenta textele Alinei Mungiu-Pippidi pe romaniacurata.ro.
