Vă rog să reflectați la enormitatea situației: un premier urmărit penal și care refuză, sub ceea ce pare a fi tot mai evident un pretext medical greu de digerat, fie să revină asumându-și funcțiile, fie să demisioneze.
Nu trăim nici într-un timp liniștit, nici într-o lume pașnică. În estul Ucrainei au loc în continuare lupte sporadice și nimeni nu știe dacă nu cumva vom asista la o nouă încercare masivă a Rusiei de a reface așa-numita „Novorossia“, acționând în Donbass, Odessa sau Transnistria. NATO începe să reacționeze întărind Flancul Estic (inclusiv România) cu tancuri și artilerie. Amenințările din partea Rusiei nu se lasă așteptate. Marile puteri reintră într-un nou război rece, chiar dacă deocamdată se feresc să o declare. Terorismul islamic tocmai a făcut zeci de victime în Tunisia, Franța, Kuweit și noi atentate rămân oricând nu doar posibile, ci și probabile. Valuri de zeci de mii de refugiați din Africa și Orientul Mijlociu se revarsă continuu asupra Europei, care, pe de altă parte, vede reînviind egoismele naționale. Zilele acestea se decide soarta Greciei: Eurogrupul nu a cedat șantajului lui Tsipras-Varuofakis, ceea ce face o încetare de plăți tot mai probabilă; iar la amenințarea falimentului național pregătit lor de guvernul stângist, grecii răspund prin cozi la bancomate.
Citește continuarea textului în Revista 22.
