Boicotul referendumului constituie un refuz justificat de a cauţiona o putere abuzivă şi mincinoasă, care modifică regulile în timpul jocului şi refuză să precizeze de la început condiţiile atribuirii victoriei.
În timpuri normale, ar trebui să ne du cem la referendumul din 29 iulie. Im plicarea cetăţenească se realizează prin vot, nu stând acasă. Dar acestea nu sunt timpuri normale: în câteva zile, USL, alături de aliaţii săi din UDMR şi UNPR, a decapitat ilegal conducerile parlamentului, a legiferat prin ordonanţe de ur genţă în mod neconstituţional, a demis un Avocat al Poporului inconfortabil, l-a suspendat pe preşedinte fără temei. Nu mai scandalul imens din presa inter na ţională şi presiunile nemaivăzute ale Comisiei Europene, precum şi ale unor pu teri precum Germania, SUA sau Marea Britanie au încetinit sau amânat în oarecare măsură asaltul USL asupra ins ti tuţiilor statului, având drept ţintă finală justiţia. Acum, în campania pentru re fe rendumul de demitere a preşedintelui, USL dispune de forţe covârşitoare: cea mai mare parte a primăriilor ţării, toţi prefecţii, deconcentratele. Dispune apoi de mijloace de propagandă puternice prin televiziunile lui Dan Voiculescu. Majoritatea populaţiei, încă traumatizată de măsurile de austeritate ale fostei gu vernări, pare să nu înţeleagă bine miza demiterii preşedintelui Traian Băsescu. Ea nu a devenit suficient de sensibilă la criticile europene şi nu realizează su ficient implicaţiile lor pentru următoarele luni şi ani. Deruta şi dezorientarea pre cumpănesc în multe dintre straturile şi categoriile sociale.
Citeşte continuarea AICI
