Sunt aproape treizeci de ani de cand il cunosc pe Vasile Paraschiv. Neinfricatul muncitor care a infruntat regimul represiv comunist si Securitatea intru apararea drepturilor omului, care a fost urmarit, batut, internat de mai multe ori in spitale psihiatrice si in cele din urma torturat, omul care, neprotejat de nimeni, cu un curaj de necrezut, singur in fata monstruosului aparat al terorismului de stat, nu si-a renegat niciodata principiile este exemplul cel mai viu al rezistentei la sclavia impusa de dictatura comunista. In ultima vreme, meritele lui au fost recunoscute. I s-au consacrat studii care documenteaza viata lui eroica.
Cu ocazia sarbatorii nationale, Paraschiv a fost decorat de seful statului cu Ordinul "Steaua Romaniei". La ceremonia decernarii decoratiei, la Palatul Cotroceni, veteranul a produs o mare surpriza refuzand ordinul care ii fusese decernat. Care sunt motivele pentru care Vasile Paraschiv a facut acest gest? El a constatat ca declaratia presedintelui Basescu de condamnare a crimelor comunismului in Parlamentul Romaniei (la 18 decembrie 2006) nu a fost urmata de pedepsirea celor care au comis aceste nelegiuiri. In special, Paraschiv a solicitat pedepsirea membrilor Securitatii care l-au internat in spital si apoi l-au torturat in padurea Paulesti, desi el, Paraschiv, sustine ca i-a identificat pe unii dintre autorii acestor crime. Pe un plan mai general, Paraschiv constata ca "Romania este un stat democratic, dar nu si un stat de drept".
Cum putem judeca incidentul de la Cotroceni si cum se infatiseaza constiintelor noastre? Absenta unei decomunizari reale este un fapt pe care nici un observator obiectiv al Romaniei de azi nu-l poate contesta, nu numai sub aspectul pedepsirii crimelor din comunism. Regimul privilegiat de pensii si onorurile de care se bucura fostii tortionari, impunitatea lor, faptul ca justitia romana este inoperanta si in cazurile actuale, nu numai in cele apartinand trecutului comunist, sunt dovada caracterului arbitrar si discretionar al sistemului actual, al continuitatii intre dictatura comunista si democratia in absenta unui stat de drept – formula surprinzator de justa prin care a calificat Paraschiv situatia din Romania de azi.
In acelasi timp, suntem in drept sa ne intrebam daca presedintele Basescu este principalul vinovat in situatia actuala, asa cum a vrut sa arate disidentul roman prin gestul sau de refuzare a decoratiei. Oare dl Basescu este responsabil de campania violenta impotriva Monicai Macovei, care a dus la eliminarea ei din fruntea Ministerului Justitiei si la impotmolirea reformei din acest domeniu? Oare dl Basescu este vinovat de incredibilele masuri de blocare luate de Parlament, acest Parlament care isi aroga drepturi scandaloase pentru a bloca ancheta impotriva unor fosti parlamentari si ministri? Oare dl Basescu este vinovat de noile dispozitii ale Codului de procedura penala, care impun ca perchezitiile sa fie anuntate dinainte celui cercetat? Ceea ce Vasile Parachiv gaseste anormal in situatia actuala este nedreptatea – functionarea anormala a sistemului judiciar. Dar cine este vinovat de lipsa progreselor semnificative in acest domeniu? Dl Basescu sau "sistemul ticalosit", reprezentat, in special, de majoritatile parlamentare de dupa 2004, care pana acum s-a dovedit de neinfrant?
Anticomunismul, din pacate, este pe toate buzele, dar… nu este la indemana nimanui. Chiar dl Paraschiv a fost, la cateva zile dupa vizita la Cotroceni, prezent la emisiunea lui Stelian Tanase si a spus ca exista azi "patru partide comuniste in Romania". Ma intreb daca, in setea lui nestinsa de dreptate, Vasile Paraschiv nu apasa prea mult pe unul dintre talgerele balantei usurandu-l excesiv pe celalalt.
La aceeasi emisiune TV, Paraschiv a declarat ca va refuza despagubirile in valoare de 300.000 euro pe care un tribunal i le-a alocat pentru suferintele pe care le-a indurat in perioada comunista. Nimic, a spus d-sa, nu poate plati suferintele provocate de comunism, ale sale proprii, ale tuturor romanilor. Este foarte adevarat! Dar atunci cum se poate rascumpara trecutul? Dupa parerea noastra, nu numai printr-o condamnare morala, absolut necesara, si prin pedepsirea faptasilor pe baza evidentelor, ci, mai ales, prin desprinderea de acest trecut, printr-un sistem mai drept, total diferit de cel pe care l-am trait.
Insa este un fapt ca Parlamentul din 2004, care isi incheie acum legislatura, nu a dat semne de a voi sa rupa continuitatea, iar cel rezultat din ultimele alegeri va naste, pe cat se pare, cele mai "monstruoase coalitii". si de ce sa nu spunem adevarul, adevarul gol pe care il stie toata lumea, chiar daca nu-l spune? Insasi fibra morala a poporului este alterata. Legile sunt numai pentru prosti, cred multi. In acest sens, Paraschiv ne pune sub semnul intrebarii pe noi toti. Va veni o generatie care ne va intreba cum am suportat sa fim batjocoriti in asa hal. si va fi atunci un moment de manie. Poate ca Vasile Paraschiv nu are dreptate sa loveasca in presedinte, dar, la urma urmelor, mania lui ne ajuta sa ne amintim de propriile noastre lasitati.
