In toamna 2004, cand 98 de candidati la Parlament si-au pierdut locul datorita campaniei Coalitiei pentru un Parlament Curat, oamenii politici din opozitie, care azi sunt la putere, au aplaudat grozav aceasta initiativa a societatii civile. Mai ales pentru ca a contribuit sa ii faca pe ei prim-ministri, presedinti, ministri sau, cu voia dvs., simpli parlamentari.
Coalitia facuse promisiunea ca aceasta actiune va continua. Nu doar de ochii PSD, care avusese cel mai mult de pierdut, dar pentru ca asa era just. Nu isi facea nimeni iluzii ca practicile se vor schimba peste noapte, desi eram departe de a ne imagina scenele de cosmar cu Remes-Muresan. Tocmai de aceea, toate organizatiile coalitiei s-au angajat sa nu intrerupa proiectul in momentul in care unii – PNL si PD – erau clar profitori, iar altii – PSD – perdanti. Dupa alegeri insa tentatia de a profita de victorie a fost cam mare, si unii au renuntat. In primul rand, dna Weber, tentata de fotoliul de consilier prezidential, chit ca el insemna apararea presedintelui in dosarele "Flota" si casa din Mihaileanu, azi demonizate de urmatorul partid la care a aterizat.
Coalitia pentru un Parlament Curat a publicat duminica listele candidatilor la Parlamentul European care nu corespund criteriilor de integritate agreate cu PSD, PNL, PD, UDMR si PNG (pe vremea lui Dan Pavel). Partidele au facut un efort indiscutabil sa prezinte la europene liste mai curate, aducand independenti din afara partidelor sau promovand tineri. Rezultatul, avand in vedere de unde s-a pornit, e nelinistitor. Cele trei partide mari, PD, PNL, PSD, au fiecare cate doi candidati cu probleme.
Ce fel de? Problema numarul 1 sunt casele. Oricate case ar avea, demnitarul roman mai vrea si altele. Locuinta de serviciu sau de protocol, chiar daca legea nu ii dreptul, eventual pe o suprafata enorma si in cel mai bun cartier rezidential, si la o chirie de nimic. Daca nu, macar teren ANL subventionat. Pe lista PSD, dl Adrian Severin, profitorul de lunga durata al unei asemenea situatii. Dl Severin are o intensa activitate internationala, si unii vor spune ca e pacat sa aiba o reputatie pangarita numai pentru ca a stat ani de zile intr-un apartament de 270 m2 pe Kiseleff, platind mai nimic pentru el, dupa ce l-a primit declarand ca nu avea alta casa, desi avea. Asa e, e regretabil: dar daca dl Severin are intr-adevar o competenta internationala, si nu e doar acel caraghios pe care ni-l amintim din scheciul Academiei Catavencu revoltat de formula apei (desi era corecta), se pune intrebarea de ce, in atatia ani, nu a lucrat ca omul in strainatate sa agoniseasca bani de o casa, si a trebuit sa stea in una de la stat.
A doua sursa de probleme sunt afacerile locale ale primarilor si consilierilor. Lista contine numele unor primari si consilieri pentru ca autoritatile locale din care fac parte par sa aiba o mare inclinatie pentru a face afaceri mai ales cu firmele lor sau ale unor apropiati. Aceasta e o regula cvasigenerala, constituind de fapt adevarata miza a alegerilor locale. Pare aproape de neconceput ca lucrarile publice dintr-un judet sa se dea, la noi, altfel decat pe linie de partid sau alianta de partide; practic aproape nu exista firme neafiliate, ca ar fi dat faliment demult.
Partea originala a listei, ca si a situatiei romanesti, este ca partidele populiste, adica acelea care dau cel mai mult cu gura despre coruptia altora, PRM si PNG, nu stau prea bine. PRM are mai multi profitori si traseisti pe lista. PNG il are pe dl Becali, cu o lunga lista de dosare la DNA, de la evaziune fiscala la smecherii cu fotbalul, un sport devenit murdar prin practicile unor oameni ca el. Nu numai ca Vadim si Becali nu sunt o alternativa mai curata, dar ei ii intrec pe toti ceilalti de pe liste prin contraperformantele lor.
Un cuvant despre cine lipseste de pe lista. Lipsesc multi oameni politici despre care s-a scris in ziare, pentru ca decizia Coalitiei a fost ca numai cei urmariti penal sa intre la capitolul probleme cu coruptia. Oricine poate fi cercetat, pentru ca Politia e obligata sa faca cercetari preliminare daca primeste o plangere, oricat de absurda, dar urmarirea penala presupune ca deja exista unele dovezi. Lipsesc deci de pe lista cei care sunt tinta unor calomniatori de profesie, ca nu suntem nici noi chiar asa de fraieri sa listam pe cineva doar ca presa de kompromat s-a gandit sa ni-i plaseze noua. si lipsesc de pe lista, poate, cei care au avut legaturi cu fosta Securitate, dar despre care nu stim nimic, pentru ca CNSAS nu a apucat sa dea un raspuns convingator. Teodor Stolojan, de care se preocupa dl Cristoiu grozav, e printre acestia. Pozitia lui dinainte de 1989 nu e lustrabila pe nici o lege a lustratiei pe care o cunosc: proiectul Societatii Timisoara, legea ceha sau poloneza. Cata vreme nu apare vreun document care sa arate ca a avut relatii necuvenite cu fosta Securitate, Stolojan nu e doar finantistul comunist detestabil, cum il vad unii, ci si omul care a deschis usa regelui Mihai, intr-un climat de mare intoleranta, numai din buna-cuviinta.
E foarte distractiv ca unii dintre profitorii campaniei din 2004 s-au gandit acum sa ne intrebe cu ce drept le dam noi lor note. Asta poate intra in Guinness Book ca intrebarea cu cea mai lunga formulare din istorie. Patru ani i-au trebuit lui Crin Antonescu sa descopere ca suntem niste canalii ca le amintim liberalilor de propriul lor proiect de lege, si nu doar niste simpli imbecili care fac servicii neremunerate dreptei politice din anticomunism idealist. De fapt, i-au trebuit patru ani ca sa ajunga la parerea lui Mircea Ioan Pascu – ca spiritele alese se intalnesc undeva, de exemplu in Parlamentul Romaniei. Iar dl Pascu da cu gura ca sa se afle in treaba, ca de obicei, ca mi-a mai cerut odata scuze legale ca a pretins ca am facut ceva rau la TVR, ascunzandu-se sub fustele bietei Corina Cretu. Hai sa fie clar pentru toata lumea, PSD a condus TVR in 2000-2004, daca gaseau vreun contract al meu care nu era in regula, l-ar fi trimis la PNA, nu? Problema este cu cele pe care le-am impiedicat, nu cu cele pe care le-as fi favorizat, iar dl Antonescu nu trebuie sa se deplaseze prea departe ca sa afle care erau acelea.
Acestea fiind spuse, felicit pe toata lumea ca dl Hrebenciuc nu e candidat la Parlamentul European, desi are meritele lui in netezirea drumului nostru catre Europa, ca si europenii sunt oameni. Un domn Hrebenciuc exista pe lista PD, insa si mai multa lume m-a intrebat daca exista vreo legatura. Raspund si eu ca la Radio Erevan: nu cred, dar ar fi pacat.
Alina Mungiu-Pippidi este presedinte SAR si profesor de politici publice la Hertie School of Governance din Berlin
