E vreo cale de a răspunde mai obiectiv la întrebarea cât a evoluat societatea românească în anul de la Colectiv, ca să nu ne mai dăm toţi cu părerea? Întrucât e mai greu cu indicatorii, iată câţiva, înainte şi după, îi puteţi completa cu alţii, cum ar fi deficit bugetar, kilometri de autostradă sau investiţii din fonduri europene, sunt pe acelaşi tipar.
Secţia de arşi de la Spitalul Floreasca
Înainte (luni, 2 noiembrie 2015, Tolontan): „După şapte ani de investiţii şi şapte luni de la inaugurare, unitatea modernă de arşi de la Spitalul Floreasca nu a fost încă folosită“.
După (joi, 27 octombrie 2016, Vlad Voiculescu): „Nu a existat niciodată vreo unitate modernă de arşi la Spitalul Floreasca, ci una pentru tonifierea organismului, pentru tratamente anti-îmbătrânire“.
Trecând prin Mediafax, 4 mai, „Secţia de Arşi de la Spitalul Floreasca va fi funcţională înainte de sfârşitul lunii mai, a declarat, miercuri, ministrul Sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu, sus-ţinând că aşa a fost informat de reprezentanţii unităţii spitaliceşti“.
Secţii de arşi în general
Înainte: 11 locuri pentru marii arşi (peste 20 la sută suprafaţă arsă) în secţia ATI de la Spitalul de Arşi, 6 la Floreasca.
După: Zero. Secţia ATI a fost închisă după ce poze cu larve în răni au apărut în presă, iar cea de la Floreasca nu e, de fapt, conform standardelor.
„Un pacient cu arsuri de gradul II şi peste, care afectează 40% din suprafaţa corpului, are şanse minime de supravieţuire în România, indiferent unde este internat, datorită infrastructurii total improprii. Un asemenea ars, în ţări precum SUA, Germania, Franţa, Marea Britanie, Israel are şanse mari de supravieţuire“, a explicat profesorul Dragoş Pieptu pentru „Adevărul“. Răniţii de la Petromidia şi oamenii străzii din Galaţi care au mai ars între timp au murit.
Hexi Pharma şi firmele de antiseptice
Înainte: Peste zece mii de in—fecţii intraspitaliceşti pe an din cauza dezinfectanţilor neconformi.
După: Dezinfectanţii neconformi ar omorî totuşi bacteriile, conform procurorului general şi Institutului Cantacuzino, iar numărul infecţiilor, de fapt, nu se poate şti, că înainte erau subraportate, iar acum sunt la fel. Nu se ştie de când vom avea statistici pe care ne putem baza.
Institutul Cantacuzino
Înainte: Salvat in extremis după demonstraţii de stradă ale studenţilor medicinişti în 2015, prin acoperirea datoriilor către ANAF, închiderea discuţiei despre valoarea terenului pentru dezvoltatorii imobiliari, trecerea la Ministerul Educaţiei, rectificare bugetară pozitivă, asistenţă tehnică Pasteur.
După: On track. Se va vedea în 2017 dacă se poate relua producţia de vaccinuri.
TAROM
Înainte: Zece milioane euro datorii, se redresase însă semnificativ faţă de anul precedent.
După: Alte datorii, defecţiuni, discuţii publice despre probleme, îl privatizăm că nu se mai poate (dar data precedentă nu am găsit cumpărător, cum nu a găsit nici Malev, care a dat faliment).
Închisori
Înainte: 28.000 de deţinuţi la 18.800 locuri.
După: La fel, dar s-a aflat însă că mai sunt 11.500 conaţionali în închisori din alte ţări membre europene.
PSD
Înainte: Victor Ponta – prim-mi-nistru, posibil un viitor con-damnat penal cu suspendare.
După: Liviu Dragnea, candidat favorit de prim-ministru, cert condamnat penal cu suspendare.
ISU, ambulanţe etc.
Înainte: 64 de morţi de la Colectiv atribuiţi sistemului medical, deşi intervenţia a fost promptă. ISU a greşit la autorizarea clubului, prevenţia nefuncţionând cum trebuie, cu 4.304 controale și verificări în scopul prevenirii situațiilor de urgență în 2015, în general formale, pentru 27.500 de obiective în Bucureşti şi Ilfov.
După: 64 de morţi, rudele cer despăgubiri 212 milioane de euro doar de la ISU şi cei doi pompieri inculpaţi, până în septembrie 2016 3.056 de controale, conform GSP.
Lor li se adaugă Ioan Gyuri Pascu, mai întâi ucis, conform presei, de o ambulanţă criminal de neglijentă (controale şi sancţiuni la Ambulanţă de la Corpul de Control şi alte trei instituţii), mai pe urmă (noroc cu Cristi Greţcu) din vina sec-tanţilor, mai ales a văduvei. Nu e clar, în ciuda unor rapoarte neprofesioniste de la CC al PM, care s-au întrebat de ce oamenii în pericol de moarte erau asistaţi direct pe asfalt la locul tragediei, cât ar costa un ISU capabil să prevină mai bine incendiile în spaţii publice, bugetul pe cât timp al ISU este 212 milioane şi cu cât a mai crescut deficitul de personal sanitar în 2016 după asemenea discuţii şi controale constructive.
Oferta pe Educaţie a PSD:
Înainte: Ecaterina Andronescu şi Mihnea Costoiu, urmăriţi penal în dosarul Microsoft.
După: Ecaterina Andronescu şi Mihnea Costoiu, urmăriţi penal în dosarul Microsoft.
Ministrul de Interne
Înainte: Plagiator cu acte.
După: Plagiator cu acte până în septembrie, pe urmă reformator cu contract limitat indiferent de rezultatul alegerilor.
Republica Moldova
Înainte: Cât p-aci să o ia pro-ruşii.
După: Cât p-aci să o ia proruşii, dar din primul tur.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat pentru Politico că mulţi dintre români au avut „aşteptări complet nerealiste. Şi mulţi din cei care au avut astfel de aşteptări s-au întors contra mea. Dar, schimbarea într-o ţară nu se face peste noapte sau într-un an. O schimbare profundă se poate în zece ani, poate“.
Asta ca să ştiţi să interpretaţi ce vi se întâmplă, şi mai ales ce nu vi se întâmplă. Şi ca să ştie şi preşedintele cum să interpreteze: dacă începi prin a trimite coroane de flori la mormântul lui Vadim Tudor şi a numi aproape exclusiv numai gradaţi, acoperiţi sau descoperiţi, sau civili cu docto-rate date de gradaţi, unii cu state de serviciu în fosta Securitate, nu banalul SRI, nu ajung zece ani pentru progres. Că secretul e să nu dai înapoi cu nouă, chiar din pornire, dacă vrei să ajungi undeva după zece ani.
