„Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”. Acesta este textul pe care fiecare ministru l-a rostit în timp ce ținea mâna pe Biblie (Biblie care la randul ei conține decalogul, acela care spune să nu minți și să nu furi). Acesta este jurământul de credința prin care devii din cetățean obișnuit ministru în Guvernul României, înalt demnitar așa-zis în slujba interesului public. Iar de respectat ești chemat să respecți toate legile țării, inclusiv Codul Penal, Legea privind Elaborarea Actelor Normative, Legea Transparenței și așa mai departe.
Ceea ce s-a intamplat în această zi, a doua marțe neagră prin care România e forțată să treacă depășește cele mai sumbre prognoze. OUG-ul a fost publicat în crucea noptii, ședinta de azi dimineață de la ora 9.00 a CSM-ului nu a putut decat să constate inevitabilul. Cred ca Cristian Tudor Popescu are dreptate când spune că asistăm la un război între populație și pușcăriabili. Aș adăuga că până aici pușcăriabilii au dovedit spirit de echipă și tot câstigă de vreo 26 de ani, acum mai nou prin modificarea Codului Penal.
Permiteți-mi mai înainte o aparentă digresiune. Pentru anumiți politicieni de rang înalt legile și reglementările care nu le convin devin preș de sters bocancii murdari, inclusiv mai nou Codul Penal. Din bocanci se imprimă pe zisul preș legislativ tărâna corupției, a micimii, a îngustimii sufletești și mentale, urâțenia disprețului pentru egalitatea tuturor în fața unui singure prevederi.
Legile sunt bune pentru a fi abrogate, eludate, diluate, neaplicate. Adrian Constantin Bălăban Grăjdan a fost un inspector numit la Inspectoratul de Stat în Construcții special pentru a semna, la două zile de la numire, o adresă prin care spunea că nu există prejudiciu în dosarul “Trofeul Calității” al lui Adrian Năstase. Omul a luat trei ani suspendare pentru favorizarea infractorului, dar Grăjdani există cu duiumul și azi, numele impricinatului propun să devină substantiv comun. Atunci când Consiliul de Etică discuta plagiatul lui Victor Ponta, ordinul Ministrului Educației a desființat comisia, ordin adus la cunoștiință de fostul ministru Liviu Pop, actualmente revenit (fara menajamente) secretar de stat la Ministerul Educației. A fost pe urmă o ordonanță, dată între Crăciun și Anul Nou, ulterior declarată neconstituțională semnată de Victor Ponta și al cărui unic beneficiar pe care îl putea indica purtătorul său de cuvânt era tot Victor Ponta – e vorba de renunțarea la doctorat în urma unei simple cereri, fără a suporta consecințele. Deci, dacă interesele proprii o cer și ești suficient de puternic dărâmi legislația domeniului ca să îți salvezi pielea. În acest caz, în afară de Liviu Pop nu mai știu cine sunt Grăjdanii.
În cazul Legii Grațierii Curs de Guvernare a găsit semnătura electronică pe documentul pus pe site-ul Ministerului Justiției – directoarea de la Cabinetul dlui Dragnea și consiliera ministrului Justiției, de această dată Grăjdani la feminin. În fine, Viorel Ștefan, întrebat de jurnaliști a confirmat că nimeni nu s-a opus în Guvern adoptării ordonanțelor, deci mai nou avem și un guvern de Grăjdani care legiferează în crucea nopții pe Codul Penal. Nu ar trebui să ne mire- am avut și un ministru al Finanțelor despre care parchetul ne spune că negocia șpăgi în crucea nopții, în cimitir, iar abuzul în serviciu tocmai a fost parțial dezincriminat prin singura Ordonanță de Urgență publicată în 26 de ani de democrație originala tot în crucea nopții. Este cea care dezincriminează niște infracțiuni și oprește cercetările pentru aproximativ 3.000 de dosare DNA.
Ultimul Grajdan, Ciorbea, a fost sesizat din nou astazi – rugat de Președinte să se sesizeze. Păi domnia sa se sesizează că nu se respecta drepturile omului doar când se face “discriminare” între posibilitatea celor cu și celor fără condamnare penală de a fi miniștri, în rest când sunt zeci de pagini de modificari la legea eduatiei, de pilda, silentio stampa.
Mai jos sunt doar niște sumare incălcări constatate printr-o foarte rapidă citire a unor legi fundamentale, însă invit cititorii să îmi indice și altele, probabil sunt cu mult, mult mai multe. Sunt surprins ca ele, poate cu exceptia primului punct, nu sunt mentionate cu subiect și predicat de toți actorii relevanti, inclusiv Administrația Prezidentială, partidele de opoziție, ONG-uri care se ocupă de programele de monitorizare a statului de drept, analiști, etc.
Dezincriminarea unor infractiuni devine „urgență”, desi decizia CEDO este veche
Ar.114 alin (4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.
Urgenta nu o fi cumva prima infățișare în al doilea proces al lui Dragnea? Bine, dar urgența din lege se referă la o situatie exceptională, a carei reglementare nu poate fi amanată- ceva cu binele public, adică legiferarea în interes general, nu particular, nu de haită. Că nu poate fi urgentă existența a sub 29.000 de mii de detinuti, in conditiile in care au fost 33.000 in 2013 si nimeni nu a adus macar problema pe agenda zilei. Nu poate fi urgentă cand decizia CEDO, daca va fi sa fie, va fi luată din septembrie incolo, cu un conținut incert – nicidecum cu amenda directă de 80 de milioane cum tot cotcodacesc cei ce nu au citit nici decizia italiană (in care i se dau despagubiri unui cetatean 11.000 de euro, apropos), nici decizia romanească (cea care prevede necesitatea unor masuri sistemice, nicidecum automat grațiere în masă sau ce o fi prevazând proiectul de lege trimis în parlament, ca Guvernul nu mai informează nici macar din bun simt, post-factum, despre deciziile luate). În crucea nopții, sub acoperirea unei discuții pe buget s-a luat hotărârea pe ordonanțe.
Afectează sau nu libertatile fundamentale?
Art. 115 Ordonanţele de urgenţă , nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile si indatoririle prevazute in Constitutie (….)
Pai cum nu afectezi prin dezincriminarea unor infracțiuni care cumulează mii de cauzuri avansate în lucru sistemul de drept? Cum nu afectezi când drepturile și libertățile unor cetateni sunt puse în discuție de regimul actual, pe bun temei (abuz in serviciu) și într-o ora de la publicare in Monitorul Oficial, puf, totul dispare ca si cand n-ar fi fost (unele după 10 zile)? Cum nu afectezi regimul institutiilor fundamentale ale statului când trimiți CSM-ului pe 31 ianuarie niște legi nediscutate – mai rele decat primele versiuni ale celor doua acte normative – si le ceri până pe 1 februarie dimineața să se pronunțe? Cum poți să ceri unor oameni să se pronunțe în crucea noptii, la propriu peste noapte, referitor la modificări la Codul Penal, granița, textul fundamental care desparte legea de fărădelege în România?
A ieșit procurorul General și a spus „ Ordonanța de Urgență e vădit neconstituțională, trebuie atacată urgența la Curtea Constituțională”. Ramane de văzut daca în timp, pentru ca CCR se poate pronunța doar pentru acte normative în vigoare, niciodată pe unele care nu sunt inca in Monitorul Oficial. Oricum, miza nu este asta, miza e mai jos.
Legile se făceau până să se ocupe Grăjdanii după Normele de Tehnică Legislativă, adică în conformitate cu Legea 24/2000
Teze prealabile Art. 27, Legea 24/2000
(1) In cazul proiectelor de coduri sau al altor legi complexe, anume determinate, la initiativa Parlamentului ori a Guvernului se pot constitui la Consiliul Legislativ sau sub coordonarea acestuia comisii de specialitate pentru elaborarea proiectelor respective.
(2) In cazul proiectelor de coduri si al altor legi complexe, care intereseaza domeniul de activitate al justitiei, comisiile de elaborare se instituie de Ministerul Justitiei. In componenta comisiei constituite se include un reprezentant al Consiliului Legislativ, desemnat de presedintele acestuia.
(3) Comisiile de specialitate vor intocmi, pe baza unor studii si documentari stiintifice, teze prealabile care sa reflecte conceptia generala, principiile, noile orientari si principalele solutii ale reglementarilor preconizate.
(4) Inainte de definitivarea tezelor, concluziile studiilor, cuprinzand liniile directoare ale conceptiei de ansamblu a viitoarei reglementari, se inainteaza, pentru exprimarea punctului de vedere, ministerelor si celorlalte autoritati publice interesate.
Aprobarea tezelor prealabile Art. 28
Tezele prealabile, definitivate potrivit prevederilor art. 27, se supun aprobarii Guvernului. Dupa aprobarea tezelor de catre Guvern comisia de elaborare va proceda la redactarea textului viitorului act normativ.
Adoptarea codurilor si a legilor complexe Art. 29
Proiectul de act normativ intocmit in conditiile prevazute la art. 27 si 28, insotit de un raport, va fi inaintat Parlamentului sau, dupa caz, Guvernului, pentru declansarea procedurii legislative.
Textul de lege este numai bun să își lustruiască pantofii ministrul Iordache. Comisia de specialitate nu a existat. Specialistii care s-au ocupat de legea gratierii, de pilda, au fost o duduie de la cabinetul dlui Dragnea (Anca Spiridon) si apoi o duduie de la Ministrul Justitiei (Marinela Eni). Ambele, Grăjdanii la feminin, au uitat sa isi stearga urmele informatice . Ministrul a declarat senin ca a lucrat doar cu consiliera domniei sale, i-a prins cu mata intre taste cei de la Curs de Guvernare aici. Ce Consiliu Legislativ? Ce alte complicatii? Ce lege privind normele de tehnica legislativa? Ce documentari stiintifice? Ce teze prealabile? Erau oameni si nu foarte putini din Directia de aprobare a actelor normative in Ministerul Justitiei care habar nu aveau – si ramane de vazut daca avizul directiei a existat pe aceste modificari ale Codului Penal. In rest, o parte a specialistilor consultati in cele 2 ore de dezbatere publica erau fosti puscariasi inclusiv inegalabilul specialist în drept Gigi Becali.
Legea 52/2003 – cam in toate articolele, este o lege de care ministru Iordache își șterge bocancii
Art. 7, Legea 52/2003
(1) In cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea administratiei publice are obligatia sa publice un anunt referitor la aceasta actiune in site-ul propriu, sa-l afiseze la sediul propriu, intr-un spatiu accesibil publicului, si sa-l transmita catre mass-media centrala sau lcoala, dupa caz. autoritatea administratiei publice va transmite proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informatii.
Pai anunțul legii nu s-a publicat nicaieri,nu l-au afișat niciunde, nu l-au transmis spre mass-media, s-au ascuns în crucea nopții intr-o ședință anunțată pe buget și lumea citește direct din Monitorul Oficial, că pentru Grăjdani așa e guvernarea transparentă.
Timp de dezbatere – redus la zero. Art 7, Legea 52/2003
După simpla “rugăminte” a stăpânului, guvernul de mameluci s-a executat. Dl Dragnea a spus doar ce poftește “să se închidă subiectul”. Subiectul s-a închis prin trimitere la 1.20 noaptea a Ordonanței în Monitorul Oficial, pentru grabnica aplicare. Este foarte probabil că s-au încălcat și norme interne de publicare din Monitorul Oficial, dar cine se mai impiedica de asemenea “detaliii”?
6. Propuneri in scris de la cetateni? Ceva „inutil”!
Art 7, alin.4, Legea 52/2003
4) La publicarea anuntului, autoritatea administratiei publice va stabili o perioada de cel putin 10 zile calendaristice pentru proiectele de acte normative prevazute la alin. (2), pentru a primi in scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice
Niciuna dintre propuneri nu a fost primita, sugestiile si opiniile primite inclusiv prin proteste ample nu au miscat cu nimic lucrurile.
7.cRaport anual? O aiureală de-asta „hipsterească”
Art. 13, Legea 52/2003
(1) Autoritatile publice prevazute la art. 4 sunt obligate sa intocmeasca si sa faca public un raport anual privind transparenta decizionala (…)
(2) Raportul anual privind transparenta decizionala va fi facut public in site-ul propriu, prin afisare la sediul propriu intr-un spatiu accesibil publicului sau prin prezentare in sedinta publica.
Pana la aceasta ora nu stim in clar care este raportul pe 2016 al Administratiei Nationale a Penitenciarelor si care sunt cifrele la zi ale numarului de detinuti din penitenciare. Tara e inflamata puternic, insa oamenii de acolo nu au catadixit sa dea public minimul necesar de informatii.
8. Avocatul Poporului – un Grajdan
Ordonantele pot fi atacate de Avocatul Poporului, insa Ciorbea se pare ca nu este decat Avocatul Majoritatii.
Art.146 lit d) din Constitutie
Art.13 alin.(1) lit.f) din Legea nr.35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatului Poporului.
Este portita juridica logica, pe care se bazeaza si seful statului, insa nu cred ca isi pune cineva serios problema ca omul poate fi miscat in cele 9 zile care mai raman pana cand dezastrul oricum este complet si ireversibil.
9. Dezbaterile din Guvern, scurtcircuitate, nu suntem siguri nici măcar de respectarea Legii de Organizare și Funcționare a Guvernului
L90/2001 (Legea de Organizare si Functioanare a Guvernului), Art. 25, alin 4.
(4) Dezbaterile din şedinţele Guvernului şi modul de adoptare a actelor acestuia, precum şi a oricăror alte masuri stabilite se înregistrează pe bandă magnetică şi se consemnează în scris în stenograma şedinţei, certificată de ministrul delegat pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului şi păstrată, conform legii, în cadrul Secretariatului General al Guvernului.
Toata lumea ar trebui sa ceara publicarea stenogramei, insa presedintele Romaniei afirma ca nu s-au regasit pe ordinea de zi normala a sedintei. Trebuie investigat cine, ce si cum a aprobat si mai ales cu ajutorul caror functionari. Introducerea pe ordinea de zi a Guvernului are o procedura speciala, care necesita comunicare prealabila in scris catre Departamentul pentru Pregatire Sedinte de Guvern, apoi distribuirea materialului catre toata lumea. Ministrul Mungii, Olguta Vasilescu afirma ca a aflat cu 3 ore inainte de sedinta de intentia de a discuta Codul Penal si modificarile respective, insa e limpede din toate declaratiile ca textul nu a fost distribuit in avans.
10. Legile de Infiintare a CSM-ului si ale Consiliului Legislativ , facute spaghete bolognese
Legea 317/2004 (Legea Privind Consiliul Superior al Magistraturii )
Art. 38, alin.(3) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti.
L73/1993 privind infiintarea, organizarea si functionarea Consiluilui Legislativ
Art. 2. – (1) Consiliul Legislativ are urmatoarele atributii:
a) analizeaza si avizeaza proiectele de legi, propunerile legislative si proiectele de ordonante si de hotariri cu caracter normativ ale Guvernului, in vederea supunerii lor spre legiferare sau adoptare, dupa caz;
CSM-ul spune in unanimitate ca nu considera demersul ministrului “nu reprezinta o intentie reala de obtinere a avizului prevazut de lege.” Mai mult de atat, ce ar mai fi de spus?
Guvernul a publicat Ordonanța de Urgență, fără avizul CSM (aviz cerut la ora 16 pe 31 ianuarie) , în ciuda faptului că CSM-ul a fost convocat în dimineața zilei de 1 februarie. Trebuie verificat dacă a avut și avizul Consilului Legislativ.
11. S-au respectat procedurile la publicarea în crucea nopții la Monitorul Oficial?
Să sperăm că măcar aici e respectată procedura, deși dacă majoritatea celorlalte sunt încălcate, trebuie verifict la sânge. Totuși, cum reușește un act normativ aprobat la ora 10.00 să ajungă cu contrasemnături cu tot, în miez de noapte, să fie și publicat?
Ordinul 1432/2010 privind publicarea actelor normative în Monitorul Oficial
(5) Actele supuse publicarii se transmit secretarului general al Camerei Deputatilor insotite de o adresa de inaintare, care va cuprinde:
a) categoria si datele de identificare ale actului supus publicarii;
b) numarul de pagini ale documentului supus publicarii;
c) numarul anexelor si numarul de pagini ale acestora;
d) semnatura conducatorului emitentului sau a loctiitorului sau, iar in cazul actelor Parlamentului Romaniei, ale Presedintelui Romaniei si ale Guvernului Romaniei, semnatura persoanei imputernicite sa transmita actele spre publicare.
(6) Actele transmise in vederea publicarii care nu indeplinesc conditiile prevazute la alin.(5) pot fi restituite emitentului.
(7) Evidenta actelor primite spre publicare se tine intr-un registru special, pe categorii de acte, potrivit art. 5 din Legea nr. 202/1998, republicata, la Cabinetul secretarului general al Camerei Deputatilor.
