Victor Ponta a prezentat săptămâna trecută un raport de activitate la un an de la preluarea partidului. Raportul trece prin obiectivele pe care Ponta le-a anunţat public înainte de a deveni şeful PSD, bifându-le pe cele îndeplinite, pe cele demarate şi pe cele neîndeplinite. E un exerciţiu binevenit, ar trebui să devină o bună practică pentru liderii noştri politici să-şi prezinte anumite obiective concrete înainte de a intra în funcţii şi apoi să raporteze pe parcurs ce au făcut.
Invit cititorii interesaţi să citească singuri raportul lui Victor Ponta şi să se lămurească. Mai jos câteva comentarii. Primul obiectiv: refacerea listei de membri. Ponta spune că au demarat această oper…aţiune şi că vor distribui carduri de membru. Ulterior, Liviu Dragnea a dat mai multe detalii într-o conferinţă de presă: PSD a creat un sistem informatizat de evidenţă, în care au introdus până acum 102.000 de membri, apreciind că vor fi în jur de 350.000 în final. Cum se face asta? Filialele judeţene introduc în baza de date listele de membri pe care le au deja. Dacă aşa este, atunci nu se câştigă mare lucru prin această operaţiune. Problema PSD şi a celorlalte partide ale noastre e că stau pe o structură de membri confuză şi difuză. Am scris despre asta acum două săptămâni, când ziceam cam cum îşi fac partidele noastre listele de membri: liderii judeţeni au nevoie de voturi la congres, deci înscriu în partid diverse persoane, le plătesc ei cotizaţiile pentru centru şi aşa câştigă putere în partid.
De altfel, acel articol al meu în care descriam cum ar trebui construit un partid realmente bazat pe membri şi cotizaţii a produs o adevărată dezbatere pe Internet, deja au apărut site-uri şi grupuri pe facebook unde oamenii vor să organizeze un nou partid, de jos în sus.
Revenind la PSD, dacă Ponta doar a cerut filialelor să umple nişte baze de date, asta nu va schimba mare lucru. Partidul fictiv din realitate va deveni un partid fictiv online, nimic mai mult. Cifra de 350.000 aşteptată de Ponta şi Dragnea e la fel de iluzorie ca cei 600.000 pe care conta Cozmâncă în 2004 şi s-a văzut că aceştia nu existau decât ca nume pe nişte liste, nici măcar nu s-au mobilizat să voteze la alegerile interne de atunci. E bine că Ponta şi-a stabilit acest obiectiv, dar ar trebui ca noua bază de date să clarifice câţi dintre ei chiar sunt activi, votează la alegerile din partid, chiar plătesc o cotizaţie, ies la manifestaţii. Altfel, la următoarele scandaluri de după alegeri, Ponta va conduce un partid de 350.000 de membri, dar se va baza tot pe bătăuşii aduşi de Vanghelie din Ilfov.
Asta are legătură directă cu obiectivul numărul 4 al lui Victor Ponta: Alegerea preşedintelui PSD prin votul tuturor membrilor. Obiectiv realizat, spune Ponta, pentru că noul statut al PSD prevede acest lucru. Şi tot el adaugă că modelul de alegeri interne directe ar trebui folosit la desemnarea candidaţilor pentru funcţiile publice importante. Asta va fi interesant de urmărit. Când îi expiră mandatul, Ponta va concura în alegeri directe, deci nu va mai fi un congres care să desemneze liderul PSD, ci alegeri în care votează toţi membrii. Prima întrebare: câţi dintre cei 350.000 aşteptaţi chiar s-ar deplasa la sediile PSD pentru a vota.
Precedentul exerciţiu de democraţie directă din PSD – alegerile pentru desemnarea candidaţilor la Parlament în 2004 – a fost un eşec tocmai pentru că partidul era vraişte la nivelul ierbii. Nu era clar cine e membru şi cine nu, liderii judeţeni care au organizat alegerile aveau şi interesul, şi mijloacele de a le frauda, iar Adrian Năstase şi Ion Iliescu au invalidat ulterior unele dintre rezultate, făcând o glumă din tot acest exerciţiu. Pentru a fi un exerciţiu real de democraţie, Ponta ar trebui să pregătească de pe acum viitoarele alegeri. În primul rând, să refacă lista de membri pe bază de participare, nu cum a explicat Dragnea mai sus. De pildă, ar putea să ceară fiecărui membru să treacă pe la partid să se înscrie singur în baza de date. Dacă măcar atât nu poate să facă, acela nu e un membru real, ci un nume trecut pe listă de liderul judeţean pentru a umfla cifrele. Apoi, ar trebui să existe un corp al partidului independent care să organizeze alegerile. Aşa funcţionează Partidul Laburist britanic, care ar trebui să fie modelul lui Ponta.
Obiectivele 9 şi 10 (realizarea unei mape profesionale a oamenilor PSD care vor ocupa funcţii publice şi selectarea transparentă a acestora) sunt în mod onest declarate de Ponta ca nerealizate, dar e de urmărit ce are de gând să facă în ce le priveşte.
Mai puţin onest este Ponta atunci când declară ca realizat obiectivul 11: Comisie de integritate şi arbitraj. Acesta e raportat ca «realizat» pentru că acea comisie a fost inclusă în noul statut. Mersi, asta nu înseamnă nimic. Comisie de Etică în statut are şi PDL, cu preşedinte ales direct de congres, dar nu a făcut nimic în ultimii ani. Ponta ar trebui să declare acest obiectiv îndeplinit atunci când Comisia de Etică a PSD va funcţiona, o va face în mod transparent şi va fi destul de puternică pentru a sancţiona membrii de partid acuzaţi de corupţie. Altfel vorbim degeaba. PSD dă impresia că nici un pesedist nu poate fi corupt din principiu şi orice acuzaţie a procurorilor e o prigoană politică. Ar fi mai credibil dacă ar arăta că se preocupă intern de acest subiect, că există preocupare plus forţe înăuntrul partidului care să combată corupţia membrilor. Deocamdată, nu avem decât ieşiri publice de solidarizare cu cei acuzaţi de corupţie plus o comisie de etică trecută în statut. Cum nu se poate mai prost. În aceste condiţii, e necinstit să raportezi că ai îndeplinit acest obiectiv.
Moment în care ajungem la un obiectiv de-a dreptul îngrijorător pentru noi, restul de cetăţeni care nu suntem membri ai PSD: „Protejarea membrilor PSD care ocupă funcţii publice”. Obiectiv declarat „demarat” de către Victor Ponta, care dă exemplu solidarităţii în jurul preşedintelui de la Argeş, Constantin Nicolescu. Entuziasmul partidului în a-l apăra pe Nicolescu contrastează puternic cu lipsa de entuziasm în a face ceva concret la obiectivul privind Comisia de Etică. E atât de sigur PSD că Nicolescu e nevinovat? Poate fi măcar acceptat în principiu că acesta ar fi putut face nişte chestii ilegale? Dacă da, atunci noi, cetăţenii, am fi meritat un raport al Comisiei de Etică a PSD care să cerceteze acuzaţiile, un raport prezentat public şi care să recomande partidului anumite acţiuni. În schimb am avut doar o solidarizare de gloată, pe principiul: e omul nostru, trebuie apărat. Caz în care acest obiectiv al lui Ponta se bate cap în cap cu celelalte, care promit responsabilitate şi transparenţă.
Repet ce am spus la început: Ponta dă un exemplu bun de responsabilitate prin acest exerciţiu. Pare a avea intenţii bune de a moderniza PSD, iar asta ne priveşte pe toţi: avem nevoie de un partid de stânga mare şi modern. Dar face paşi prea mici, prea ezitanţi. Şi uneori în direcţia greşită.
