2.6 C
București
marți, 12 noiembrie 2024
AcasăSpecialDespre curaj, putere şi necesitatea compromisului

Despre curaj, putere şi necesitatea compromisului

În toate statale definite printr-o corupţie endemică, atunci când există ameninţări la adresa perpetuării normalităţii viciate, apar şi diverse forme de violenţă. Ţinta sunt cei „vinovaţi“ că au făcut ceva concret pentru a schimba lucrurile. Ro­mâ­nia nu este o ţară a asa­si­natelor exemplare, a bom­belor sub maşini sau a ră­pirilor. Asta nu înseamnă însă că ameninţarea şi frica nu joacă un rol important în înţelegerea activităţii ma­gistraţilor, judecători şi procurori, sau a poliţiştilor. Frica nu este numai faţă de o violenţă potenţială, ci şi faţă de influenţa politică, faţă de puterea economică şi mediatică. Cei care, aşa cum se spune, „sunt chemaţi să aplice legea“, pen­tru a-şi realiza rolul trebuie să de­pă­şească bariere pe care noi le vedem sau nu, dar putem fi siguri că ele sunt pro­hi­bitive pentru majoritatea celor de pe mar­gine. În România, una dintre bariere şi con­secinţe ale zdruncinării Sistemului du­pă intrarea în Uniunea Europeană a fost asasinatul simbolic executat cu ajutorul unui terorism mediatic exercitat de cei ca­re se simt în pericol la fiecare semn că le­gea li se aplică şi lor. Victime sunt deja oa­meni (fie cei care au încercat să aplice le­gea, fie cei care i-au susţinut), instituţii (cum ar fi DNA) şi concepte sau valori (ca independenţa justiţiei).

În acest sens, putem spera că primul mi­nistru Victor Ponta chiar nu-şi dă seama ce face atunci când apără compromisul cu Tra­ian Băsescu, utilizând alibiul luptei cu Da­niel Morar şi al „victoriei“ repurtate prin excluderea acestuia dintre cei care conduc procurorii din Ro­mânia. Prin acest tip de ar­gument legitimează de la înălţimea funcţiei sale te­rorismul mediatic îm­po­tri­va lui Daniel Morar şi, prin el, împotriva oricărui ma­gistrat incomod pentru cla­sa politică. E greu de crezut că acesta a fost scopul dom­niei sale, pentru că în aceas­tă ultimă săptămână a căutat tocmai res­pectabilitatea europeană. Dar atacarea re­petată a celui care a condus DNA aruncă o lumină extrem de proastă asupra tipului de pretenţii pe care le-a avut atunci când a ajuns la acest compromis pentru nu­mi­rea procurorilor.

În plus, reacţia PNL ne arată că premierul nu a negociat şi acţionat în calitate de şef al majorităţii parlamentare şi gu­ver­na­men­tale USL, ci în calitate de preşedinte al PSD. Aşa putem înţelege şi înţelepciunea cu ca­re au întâmpinat pesediştii acest com­pro­mis făcut cu cel pe care îl demiteau în va­ra tre­cută, multiplicând fraudulos vo­tan­ţii.

De altfel, la nivel politic, acest compromis a fost acceptat numai de membrii PSD, prac­tic toate celelalte partide parla­men­tare, dar şi o parte importantă a susţi­nă­to­rilor pre­şedintelui au fost împotriva lui. Fie­care a avut motivele lui, dar faptul că premierul Ponta e pe punctul de a-şi im­pu­ne stra­te­gia ne arată concentrarea unei pu­teri din ce în ce mai mari în mâinile PSD.

Continuarea în Revista 22

Cele mai citite

Rusia dă vina pe Ucraina pentru dronele căzute în Republica Moldova

Rusia respinge acuzațiile Moldovei cu privire la incidentul cu dronele căzute pe teritoriul său, după ce autoritățile de la Chișinău au convocat ambasadorul rus...

Marcel Ciolacu nu crede în implicarea Rusiei în alegerile din România

Premierul Marcel Ciolacu, candidatul PSD în alegerile prezidenţiale, a fost întrebat luni, într-o conferinţă de presă la Alexandria, dacă are informaţii despre implicarea Rusiei...

Cătălin Predoiu are încredere că angajații MAI vor face ca alegerile să se desfășoare ireproșabil

Toate cadrele Ministerului Afacerilor Interne, indiferent de armă, de structură, de funcţie, de grad, sunt obligate prin lege şi Constituţie să fie neutre şi...
Ultima oră
Pe aceeași temă