Curs valutar: €4.6321 $3.9175 £5.2408

De ce Clujul și Constanța sunt în țări diferite | OPINIE

Cristian Hagi Actualizat: 13.04.2017 - 18:50

Acum cinci ani, parcam în centrul Clujului, în zona stadionului. Obișnuit ca în Constanța, căutam în toate buzunarele și prin torpedou mărunțiș pentru parcare. Ca de fiecare dată în astfel de cazuri, nu am găsit. În momentul când mă pregăteam să schimb o bancnotă, am văzut un automat de parcare pe care scria că se poate plăti și cu cardul. Știți cum m-am simțit? Ca Moromete care citea ziarul în poiana lui Iocan.

Share

Acum cinci ani, parcam în centrul Clujului, în zona stadionului. Obișnuit ca în Constanța, căutam în toate buzunarele și prin torpedou mărunțiș pentru parcare. Ca de fiecare dată în astfel de cazuri, nu am găsit. În momentul când mă pregăteam să schimb o bancnotă, am văzut un automat de parcare pe care scria că se poate plăti și cu cardul. Știți cum m-am simțit? Ca Moromete care citea ziarul în poiana lui Iocan. Citea că regele Carol al II-lea a luat cuvântul la un congres agricol, în care a spus că e pasionat de agricultură şi că aceasta este ocupația principală a românilor, chiar dacă din nenorocire nu este mereu şi „ocu­pațiunea lui mintală“. La așa idei complexe, Moro­mete și sătenii tăceau mirați, preocupați, depășiți. Eu am reușit să deslușesc mai repede misterul automatului de parcare decât ei pe cel al reformei agrare. Am plătit și m-am îndreptat spre Arena Cluj, la un concert al unei trupe care a ajuns în Transilvania, în București, dar niciodată în Dobrogea.

Pentru mine, Clujul pă­rea în altă țară. Depășise Bra­șovul, unde existau automate de parcare, pentru care însă îți trebuia același penibil mărunțiș. Nu mai vor­besc de Constanța, unde nici măcar azi nu poți parca și/sau plăti civilizat. Aici, o femeie traversează strada prin loc nepermis, grăbită să nu cumva să plece șoferul fără să achite acei doi lei pe oră.

Vorbesc despre parcare pentru că este un simbol al modului în care s-au dezvoltat orașele, pentru că traficul rutier este un exem­plu al gradului de civilizație al unei localități, al unei țări. Din păcate pentru constănțeni însă, orașele din Ardeal ne-au depășit la majoritatea capitolelor. Dacă ne uităm pe cifrele din economie, o să remarcăm că, de fapt, vorbim de două orașe care ar putea foarte bine să facă parte din țări diferite. Clujenii au un salariu mediu cu 25% mai mare decât al constănțenilor, au mai mulți bani în bancă, municipiul Cluj-Napoca are un buget cu 50% mai mare decât al municipiului Constanța, cheltuielile pentru dezvoltare ale orașului condus de Emil Boc sunt de aproape două ori mai mari decât în orașul condus de urmașul lui Mazăre. Un indice economic important este cel al construcției de locuințe: se construiesc de două ori mai multe în județul Cluj decât în Constanța. Asta dinamitează și teoria care spune că în Constanța se câștigă mult la negru sau gri, din turism, sau că există o categorie importantă, a ofițerilor de vas, cu salarii foarte mari de la companii străine. Deși pare incredibil, numărul turiștilor străini care vi­zitează Clujul este cu 50% mai mare decât al celor care vin în stațiunile de la malul românesc al Mării Negre.

Există mai mult în spatele acestor cifre seci: un mod de a face administrație, de a trata și respecta cetățeanul. Constanța a avut un primar playboy, care se afișa noapte de noapte cu blonde care îi puteau fi fiice, un milionar în euro votat cu sete și constant de majoritatea constănțenilor (nu numai de cei mai săraci dintre ei). Un primar de Mamaia, stațiune unde defila noaptea alături de gagici în bikini și unde invita domnii să vâneze „păsăret“. Județul a fost condus 15 ani de PSD, de un președinte de consiliu județean care este acum condamnat la 15 ani de închisoare, iar dosarele curg unul după altul, cu acuzații plecând de la abuz în serviciu la constituire de grup infracțional organizat. Un partid care și-a anihilat opoziția politică reușind să o controleze în mare parte a acestui timp.

Din păcate, istoria se re­petă. Primarii PSD au învățat că o anumite parte a populației poate fi cumpărată sau sedusă ușor cu sclipici, imagini colo­rate, așa cum băștinașii erau seduși de mărgelele de sticlă ale colonizatorilor, pentru care își dădeau la schimb podoabele de aur. Semnalul l-a dat Bu­cureștiul, orașul unde o uriașă găină kitsch a reușit să producă cele mai mari și mai colorate ouă de Paște pentru credincioșii evla­vioși. În Constanța, găina e mai mică, nu a reușit să producă decât niște ouă din schelet metalic, învelite în beteală de Crăciun. Nici religia, nici bunul simț, nici estetica nu pot fi motivații suficiente pentru această fanfaronadă simbolistico-grotescă, ci numai un calcul politic cinic.

Există o categorie de oameni care votează sclipici și luminițe.

În timpul când primarii PSD făceau achiziții pentru a atârna iepuri și becuri prin orașele pe care le conduc, Emil Boc anunța, în Cluj-
Napoca, emiterea online a autorizațiilor de construire. Cum vă spuneam, Clujul și Constanța sunt în țări diferite.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...
Loading...