La finalul acestui ciclu parlamentar, Ecaterina Andronescu va celebra 14 ani petrecuți în poziții de decizie extrem de influente în Educație. Jumătate din timpul ce va fi trecut de la Revoluție. Și în care învățământul și cercetarea din România au trecut prin scandaluri, controverse și au fost subfinanțate.
Doamna Andronescu s-a aflat în mijlocul acestora: a păstorit, ca ministru, fabricile de diplome, încurajând un procent foarte ridicat de promovabilitate la bac, a ținut partea plagiatorilor, iar anul trecut a fost nevoie de o decizie a Curții Constituționale pentru ca analiza imposturii academice să nu se întoarcă la universitățile care le-au gestionat.
A propus ca cei fără bac să poată fi admiși la facultate. În loc să ridice ștacheta în educație, o coborât-o, pentru a putea trece spre universități și apoi să fie integrați în câmpul muncii tineri tot mai slab pregătiți. Școlile profesionale nu au fost, în ultimii ani, pe agenda ei de preocupări, deși companiile semnalează că se confruntă cu o lipsă acută de specialiști.
Poate cel mai grav aspect a fost faptul că a tolerat imixtiunea politicului în actul de educație tocmai prin exemplul pe care l-a dat. Citiți CV-ul doamnei Andronescu. A fost opt ani rectorul Universității Politehnica și apoi președintele Senatului aceleiași facultăți. În paralel și în tot acest timp, a fost deputat. Tendința în SUA este ca managerii universităților să fie aduși din alte domenii.
În Europa, cei care sunt aleși să administreze instituțiile de învățământ superior renunță să se mai implice în proiecte de cercetare sau chiar în programe de predare. Pentru că nu le ajunge timpul. În schimb, doamna Andronescu a scris 300 de articole, a condus doctorate și a primit de șapte ori distincția Doctor Honoris Causa.
Doamna Andronescu, din pozițiile academice foarte înalte mai sus amintite, alege să fie și deputat cu normă întreagă, și șefă prin comisii parlamentare. Spre exemplu, doamna Andronescu a fost între 2009 și 2012, în același timp, vicepreședintele Comisiei de Învățământ din Senat, rectorul Universității Politehnica și președintele Consiliului Rectorilor. Iar din când în când era nevoită să participe și la întrunirile celor șapte comisii științifice din care face parte.
Este prea mult. Oricine ar spune că este prea mult. Nu și doamna Andronescu, cea care în decembrie și-a prelungit cu încă patru ani mandatul de președinte al Comisiei de Învățământ din Senat. Poziție din care nu a ridicat nicio obiecție atunci când ministrul Educației a avizat posibilitatea ca directorii de școli să fie numiți (politic) chiar dacă pierduseră concursul organizat în mandatul lui Mircea Dumitru.
Comisia de Învățământ din Senat are și alți membri asupra cărora planează suspiciuni legate de buna lor credință.
Mihnea Costoiu este rectorul Universității Politehnica.
Din decembrie, Mihnea Costoiu a devenit senator (la al doilea mandat) și membru al Comisiei de Învățământ. Anul trecut, am semnalat faptul că rectorul Mihnea Costoiu a primit aprobarea să predea seminarul și cursul de „Ingineria proiectelor individuale“ (din anul 2011 până în prezent, potrivit propriului CV) în urma unei evaluări făcute de o comisie formată din subordonați ai săi din cadrul Universității. Curat conflict de interese. Mai mult, angajarea temporară a cadrului didactic asociat Mihnea Costoiu a fost aprobată prin decizia rectorului Universității Politehnica din București. Adică, tot de către Mihnea Costoiu.
Probabil, deputatul liberal Mario Orlando Oprea a intrat în Comisia de Învățământ la redistribuire. El a fost inginer proiectant la SC Transformatoare, Motoare și Condensatoare, Filiași, județul Dolj, și inginer la Întreprinderea de Electrozi Siderurgici, Titu – Dâmboviţa.
Senatorul PSD Elena-Lavinia Craioveanu a fost inspector școlar județean din august 2015 până în decembrie 2016 la Inspectoratul Școlar Județean Dolj.
Perioada se suprapune cu cea în care deținea poziția de consilier județean în cadrul Consiliului Județean Dolj (iunie-decembrie 2016). Din poziția de inspector școlar, Elena-Lavinia Craioveanu putea fi un foarte convingător agent electoral pentru partidul care a numit-o în această poziție.
Vicepreședintele Comisiei de Învățământ din Senat este Liliana Spârlea, pe care PSD a recrutat-o tot dintre inspectorii școlari. Ea a fost inspector şcolar învăţământ profesional şi tehnic în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Buzău.
Corect e să spunem că Liliana Spârlea a câștigat în septembrie concursul pentru poziția de director la Şcoala Gimnazială nr. 2 din Râmnicu Sărat. Chemarea politică a fost mai puternică și a părăsit postul după numai patru luni, devenind senator.
PSD și ALDE dețin controlul Comisiei de Învățământ, Știință, Tineret și Sport din Senat. Prima lună de mandat a membrilor acesteia a arătat că există interese meschine de partid deasupra reformelor din educație
