Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat, săptămâna trecută, Planul de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2017-2026, care prevede alocarea a 9,8 miliarde euro. Planul respectă angajamentul politic, asumat în anul 2015 de către toate partidele politice, de a aloca 2% din PIB sectorului Apărării în următorii 10 ani.
În scrisoarea pe care fostul ministru PSD al Apărării, Gabriel Leş, a trimis-o Parlamentului, pentru a solicita aprobarea unui memorandum, a fost detaliată lista achiziţiilor:
– 4 corvete multifuncţionale cu echipamentele aferente (rachete navă-navă, rachete navă-aer, muniţie, criptoare), în valoare de 1,6 miliarde de euro;
– 3 sisteme de instalaţii mobile de lansare rachete anti-navă (SIML), în valoare de 200 de milioane de euro;
– modernizarea a 48 de maşini de luptă MLI-84M, costuri de 138 milioane -euro;
– transportoare blindate pentru trupe 8X8 și 4X4, în valoare de 370 milioane de euro. În prima etapă ar urma să fie achiziţionate 94 de transportoare, dintr-un total de 657;
– sisteme de comunicaţii C4I cu capabilităţi de integrare ISTAR, în valoare de 180 de miliarde de euro;
– 7 sisteme de rachete sol–aer cu bătaie mare (HSAM), în valoare de 4 miliarde de euro (4 pentru Forţele Aeriene şi 3 pentru Forţele Terestre). În prezent, se aşteaptă aprobarea Congresului SUA pentru ca România să achiziţioneze rachete americane “Patriot”;
– 21 de sisteme integrate de arme SHORAD-VSHORAD, în valoare de 2,1 miliarde de euro;
– Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare, în valoare de 690 milioane de euro (3 sisteme a 18 instalaţii de lansare, respectiv 54 de instalaţii de lansare).
Pentru cumpărarea transportoarelor blindate, statul român a demarat iniţial o colaborare cu firma germană „Rheinmetall”, care prevedea ca Uzina Moreni să producă o astfel de maşină de luptă. De altfel, în luna iunie a.c., Uzina Moreni şi „Rheinmetall” au în-fiinţat societatea mixtă româno-germană Romanian Military Vehicle Systems, prilej cu care premierul Mihai Tudose a calificat parteneriatul drept un „proiect strategic”.
Cu toate acestea, zilele trecute, oficiali din Ministerul Apărării, în frunte cu ministrul Adrian Ţuţuianu, şi din Ministerul Economiei s-au întâlnit cu o delegaţie a companiei americane General Dynamics European Land Systems, care produce transportoarele Mowag Piranha. Discuţiile au vizat achiziţia, realizarea şi producerea în România a unui transportor blindat 8X8, precum şi crearea unei societăţi mixte pentru asigurarea transferului de tehnologie.
Adică, fix ce se discutase cu „Rheinmetall”, semn că negocierile au picat. O veste bună având în vedere că blindatele nemţilor au participat la anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia, fiind în dotarea armatei lui Vladimir Putin, în urma unui contract denunţat ulterior de partea germană. În ciuda acestei realităţi militare şi geopolitice, România se pregătea să cumpere şi ea aceste transportoare, pe care Moscova le cunoaşte atât de bine, cu avantajele, dar mai ales vulnerabilităţile lor.
În legătură cu achiziţia celor 4 corvete multifuncţionale contra sumei de 1,6 miliarde de euro, Parchetul General a deschis un dosar penal. Procurorii anchetează condiţiile în care a fost adoptată, în decembrie 2016, de către Cabinetul Dacian Cioloş, hotărârea de guvern privind contractul de achiziţie. Ulterior, Guvernul Sorin Grindeanu a anulat actul normativ, deoarece nu a existat un memorandum aprobat în Parlament, necesar în cazul achiziţiilor mai mari de 100 de milioane de euro. În cadrul anchetei, procurorii au solicitat de la Senat corespondenţa cu fostul ministru al Apărării Mihnea Motoc. Fostul premier Victor Ponta a acuzat public preţul prea mare de achiziţie. Corvetele urmau să fie construite de firma olandeză Damen Shipyards Group pe şantierul pe care-l deţine în proprietate la Galaţi.
Aşadar, două dintre obiectivele majore de achiziţii pentru înzestrarea Armatei au eşuat pentru moment: achiziţia corvetelor şi a transportoarelor blindate. Se nasc, astfel, o serie de întrebări legitime. Prima: de ce şi cine a luat decizia lansării negocierilor cu firmele „Damen” şi „Rheinmetall”? Altfel spus, cine a hotărât să excludă firmele din SUA, principalul partener strategic pe securitate al României? Trebuie spus că, ulterior construirii celor 4 corvete pe şantierul de la Galaţi, acestea ar fi fost dotate cu echipamente şi armament produse de firme europene, franceze şi germane, pentru că produsele firmelor americane nu ar fi fost compatibile cu acest tip de corvetă. În acest sens, Franţa ar fi fost un beneficiar important al contractului cu „Damen”, fiind direct interesată ca olandezii să câştige. Firmele de armament din Hexagon ar fi participat direct la dotarea corvetelor. Este vorba de Franţa, de care fostul premier Dacian Cioloş este atât de legat, la fel ca şi fostul ministru al Apărării Mihnea Motoc. Potrivit propriei declaraţii de avere, Motoc deţine o casă de 237 de metri pătraţi în localitatea La Wantzenau, cumpărată în 2014 împreună cu soţia sa, Iulia Motoc, judecător la CEDO, cu banii dintr-un credit de 763.000 de euro acordat de banca franceză Societe Generale, filiala Strasbourg. De altfel, oraşul La Wantzenau este situat în apropierea Strasbourgului, în Alsacia.
A doua întrebare: de ce hotărârea de guvern privind achiziţia corvetelor multifuncţionale a fost adoptată în ultimele zile de mandat ale Cabinetului Dacian Cioloş, cu eludarea Parlamentului? Fostul ministru al Apărării Gabriel Leş poate oferi procurorilor răspunsuri relevante. Pe vremea când Ministerul Apărării a întocmit lista achiziţiilor, Gabriel Leş conducea… Departamentul pentru Înzestrare al MApN. De altfel, Leş a fost printre puţinii demnitari păstraţi pe această funcţie în Guvernul Cioloş, sub ministeriatul lui Mihnea Motoc. El a devenit, ulterior, ministru al Apărării în guvernarea PSD.
Actualul şef al Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării (DGIA), gen. Marian Hăpău, este un alt personaj care ar putea lămuri afacerea achiziţiei corvetelor, deoarece, potrivit legislaţiei actuale, DGIA avizează achiziţiile derulate de MApN. Aşadar, Hăpău, omul de încredere al lui Gabriel Oprea, cunoaşte în detaliu această afacere, anchetată în prezent de Parchetul General. Deşi implicat în numeroase scandaluri, Hăpău a rezistat în funcţie şi pe vremea guvernării Dacian Cioloş-Mihnea Motoc, şi pe vremea guvernării Sorin Grindeanu-Gabriel Leş. Oare de ce?
