Problemele fondurilor europene au existat de la bun început, din 2007, şi se rezumă, din nefericire, la un cuvânt scurt şi cuprinzător: corupţie.
De câteva luni încoace, Uniunea Europeană a devenit, alături de preşedintele Traian Băsescu, rădăcina răului economic, social şi politic în care se zbate România. UE se amestecă în treburile interne ale Bucureştiului, UE ne cere socoteală de cum am cheltuit banii daţi prin finanţările europene, UE unelteşte împotriva intereselor naţionale. Mai nou, odată cu discuţia declanşată de preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, privind proiectul de federalizare a statelor membre, în paralel cu proiectul de subordonare a băncilor centrale naţionale faţă de Banca Centrală Europeană, vocile naţionaliste s-au făcut din abundenţă auzite în spaţiul public.
Scandalul fondurilor europene, în toi zilele acestea, e un bun fundament pentru canalizarea frustrării populare. Un comunicat difuzat pe 17 septembrie de Ministerul Afacerilor Europene, citat de Mediafax şi HotNews, confirmă că România va trebui să returneze către Comisia Europeană (CE) bani din fondurile europene atrase pe 5 programe operaţionale. Un proces de conciliere între CE şi partea română este programat să înceapă „în curând”, în scopul stabilirii unor corecţii financiare definitive care vor fi aplicate sumelor decontate de la 1 ianuarie 2007 până în octombrie 2011, în cadrul celor 4 programe pentru care s-au întrerupt plăţile la începutul lunii iulie de către CE. Tradusă în română, sintagma „corecţii financiare” înseamnă pur şi simplu returnarea unor bani deja cheltuiţi în programele respective. Dezastrul cel mai mare este, cum se ştie şi cum am mai scris, la Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), unde se cunoaşte deja cuantumul cerut de CE: 25% din banii pe care ţara noastră i-a atras deja.
Problema cea mai mare sunt achiziţiile publice făcute în cadrul programelor, până în 2011 (guvernarea PDL, aşadar), iar măsurile cerute de CE se adaugă unui deficit de rambursare din partea statului român către contractanţii POSDRU. Disperaţi şi aduşi în stare de faliment, un grup de 150 de manageri de proiect au dat publicităţii pe 19 septembrie, o scrisoare deschisă către premierul Victor Ponta, ministrul de Finanţe, ministrul Afacerilor Europene şi cel al Muncii, în care avertizează că întârzierile la plată aduc firmele sau fundaţiile care derulează aceste proiecte în faliment sau insolvenţă. Amânarea reluării plăţilor afectează 65.000 de şomeri, 6.500 de unităţi şcolare, 70 de universităţi şi 150.000 de studenţi, potrivit estimărilor făcute de semnatarii documentului.
Citeşte continuarea în Revista 22.