După schimbarea Guvernului, în Educație au apărut primele semne că vom asista la schimbări majore, operate peste noapte și fără o analiză de impact sau de oportunitate. Deja ministrul Educației, Pavel Năstase, a semnat un ordin prin care directorii de școli pot fi numiți chiar dacă au pierdut concursul pe post. În lipsa unor criterii clare, va prevala voința politică.
Pare tot mai sigur că analiza doctoratelor bănuite că au fost obținute prin plagiat se va întoarce la universități. În condițiile în care majoritatea acestor instituții de învățământ superior sunt nereformate, ele nu vor recunoaște de la sine că au girat fraude academice (până acum doar Universitatea București a făcut-o în cazul Ponta și, parțial, în cazul Gabriel Oprea). Ministrul Educației, Pavel Năstase, a fost acuzat de plagiat. „România liberă“ a prezentat dovezi zdrobitoare că ministrul Justiției, Florin Iordache, a plagiat masiv și din mai multe surse în teza sa de doctorat.
Nu a existat nicio reacție publică, deși în Parlament există un organism care ar trebui să își pună întrebări față de acest început de restaurație nefast din Educație. Nu am auzit ca vreun membru al Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților să ceară unele lămuriri – chiar și în nume personal și public – despre situația celor doi miniștri.
De ce? Pentru că unii membri ai Comisiei nu au tocmai calitatea morală sau pregătirea profesională să o facă.
Președintele Comisiei de Învățământ, Știință, Tineret și Sport este un traseist politic, în persoana doamnei Gavrilă Camelia. Din 2000 până în 2012, a fost membru al PNL. În anul 2012, a demisionat din poziția de consilier al municipiului Iași. Prin această mișcare, PSD a mai câștigat un post de consilier și a obținut majoritatea simplă în Consiliul Local al municipiului Iași. „Plec şi din Consiliul Local, dar rămân la Inspectoratul Şcolar“, declara în 2012 Camelia Gavrilă. În 2008, a candidat pentru un post de deputat din partea liberalilor. În 2016, și-a luat toate măsurile pentru a nu mai rata Parlamentul și a candidat din partea PSD. Gavrilă a deținut, concomitent, poziția de consilier și pe cea de șef al Inspectoratului Județean Iași. Cu acest trecut, cum ar putea fi șefa Comisiei de Învățământ pentru depolitizarea instituțiilor de învățământ?
Doamna Gavrilă nu a avut timp să își publice bibliografia oficială (așa cum se cere) pe site-ul oficial al Camerei Deputaților. În schimb, a găsit răgaz să scrie un mesaj pe 15 ianuarie, la aniversarea lui Mihai Eminescu, într-o perfectă limbă de lemn, plină de aceleași clișee nesimțitoare de care ar trebui ținut departe orice copil: „Astăzi
omagiem, într-o îngemănare simbolică, ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu și Ziua Culturii Naționale, o necesară clipă de reflecție în care, în mod firesc, rememorăm destinul și valoarea complexă a creației eminesciene, dar redescoperim și o matrice culturală, «stilistică» profund românească în care istorie, mit, folclor, timp și spațiu, neliniște metafizică și observație socială lucidă și critică se împletesc în scriitura eminesciană… Pornind din folclor sau din textele vechi, evocând stihiile pe care conștiința modernă le-a pierdut, explorând mitul și lumile fantastice, filtrând și stilizând repere culturale europene sau orientale, opera lui Eminescu înseamnă și emoția din poezia naturii și a iubirii ca mit esențial al ființei, dar și spectacolul istoriei ca mecanică a ascensiunii și prăbușirii, ca succesiune de epoci ale întemeierii și timpuri de criză și confuzie valorică“.
Paragraful este desprins dintr-un comentariu dictat elevilor pentru a fi memorat în vederea obținerii unui amărât de 6 la bac. Și reprezintă, totodată, o metodă sigură de a-i îndepărta pe copii de poezia lui Eminescu.
Vicepreședintele Comisiei pentru Învățământ, liberala Florica Cherecheș, a fost – timp de 12 ani – președintele Asociației Integra România. Deputatul Cherecheș a coordonat proiecte dedicate microîntreprinderilor și întreprinzătorilor. Partea pozitivă rămâne faptul că are capacitatea de a atrage fonduri private.
Un alt vicepreședinte este Szabo Odon, de la UDMR, care în CV-ul oficial și-a trecut, în dreptul ultimei activități profesionale, faptul că în anul 2000 a fost muzeograf la Muzeul Țării Crișurilor. Un deceniu (până în 2012, când a devenit deputat) nu există în biografia lui Odon.
Al treilea vicepreședinte al Comisiei de Învățământ, Theodora Șotcan, este rezultatul întâlnirii dintre influența politică și managementul școlar, extrem de nocivă.
Șotcan a fost numită în funcţia de inspector şcolar general al judeţului Bacău pe 25 iulie 2012, la o lună după debutul mandatului său de consilier judeţean, după cum scrie ziarulevenimentul.ro (nici doamna deputat nu a avut timp să își publice CV-ul).
Este greu de imaginat că doamna Șotcan s-ar fi putut opune revenirii la sistemul de numire a inspectorilor școlari (măsură inițiată deja de ministrul Educației, Pavel Năstase) când ea
însăși a fost beneficiara acestui sistem.
Antireforma în Educație a pornit cu motoarele turate și cu rotițele bine unse.
